Duminica Floriilor, Floriile sau Intrarea Domnului în Ierusalim, care în acest an cade pe 28 aprilie, este o sărbătoarea care marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de credincioşi care ţineau în mâini ramuri de măslin şi de finic. De Florii este și ziua de nume a tuturor celor care au nume de flori.

Ce se celebrează de Duminica Floriilor

Duminica Floriilor se celebrează în duminica de dinaintea Paștelui, în calendarul creștin ortodox și catolic. Ea marchează intrarea triumfală a lui Isus Hristos în Ierusalim, înainte de Patimile și Învierea Sale.

Tradițional, în această zi, credincioșii aduc ramuri de salcie sau de măslin la biserică pentru a fi sfințite. Aceste ramuri sunt considerate simboluri ale bucuriei și al vieții noi, în concordanță cu atmosfera festivă a sărbătorii, care marchează începutul Săptămânii Mari.

Duminica Floriilor reprezintă și un moment de reflecție pentru creștini, amintindu-le de adevărurile esențiale ale credinței lor și de însemnătatea sacrificiului lui Isus pentru mântuirea omenirii.

Duminica Floriilor marchează un moment important în calendarul creștin. Ea este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Prima menționare a Duminicii Floriilor datează din secolul al IV-lea, iar prima celebrare a avut loc la Ierusalim. Sărbătoarea a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast. Această duminică pregăteşte sufletele credincioșilor pentru celebrarea Învierii lui Isus Hristos din duminica următoare, după Săptămâna Patimilor.

Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare” sau Săptămâna Patimilor. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe în biserici oficierea seară de seară a Deniilor, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere.

Tradiţii şi obiceiuri în Duminica Floriilor

Tradițiile specifice acestei sărbători pot varia în funcție de țară sau regiune, dar în mod obișnuit implică participarea la slujbe religioase speciale și aducerea ramurilor sfințite acasă pentru a fi puse în case sau în grădini ca semn de binecuvântare și protecție, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli pe credincioși şi îi face mai puternici.

De Florii se mănâncă peşte, aceasta fiind a doua dezlegare din postul de 40 de zile al Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Dezlegarea la pește este dată de biserică deoarece se spune că în această zi Iisus ar fi cerut să mănânce pește. Credincioșii spun că peștele consumat în această zi are puteri tămăduitoare și cine mănâncă se va lecui de orice boală.

De Florii se merge la mormintele rudelor

Tot în această zi, oamenii merg pe la mormintele rudelor pentru a le agăţa de cruci crenguţele de salcie, astfel aceştia vor şti că Paştele se apropie. În anumite zone, există tradiţia ca în Duminica Floriilor, şnurul de la mărţisor să fie agăţat într-un copac înmugurit sau înflorit, pentru a avea sănătate şi belşug în anul ce urmează.

În anumite zone ale ţării există obiceiul ca fetele singure să-şi pună busuioc sub pernă ca să devină mai frumoase şi mai dorite de flăcăi, pentru a se putea mărita în acel an. De Florii fetele nemăritate trebuiă să scoată zestrea din casă, pentru a fi aerisită.

Alt obicei este acela ca părinţii să îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când vin de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

În Duminica Floriilor sunt serbaţi cei care poartă nume de flori: Iris, Viorel, Viorela, Margareta, Camelia, Brânduşa sau Lăcrămioara, dar şi cei care sunt botezaţi Florin, Florina sau cu nume derivate ale acestora.