Trădarea de pe corabie – Calendar creștin ortodox: 2 iunie

Trădarea de pe corabie – Calendar creștin ortodox: 2 iunie

Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava este unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți sfinți din țara noastră, iar ziua cinstirii sale prilejuiește un mare pelerinaj la Suceava, unde se află moaștele sale.

Ioan s-a născut în jurul anului 1300, în cetatea Trapezunt (Trabzon, în Turcia de azi), din părinți greci creștini, care l-au educat și pe el în dragostea față de Hristos.

Crescând, Ioan a devenit negustător, asemenea tatălui său: vindea icoane, smirnă, mătăsuri de proveniență bizantină și cumpăra grâne, vite, miere sau diverse roade ale pământului.

În anul 1330, a plecat într-o călătorie legată de neguțătorie spre Cetatea Albă, în părțile de sud-est ale țării noastre. Pe corabie, a intrat în dispute legate de credință cu un alt negustor, Reiz, care era catolic.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ca să se răzbune pe Ioan, atunci când corabia a ajuns la Cetatea Albă, Reiz i-a spus guvernatorului tătar al orașului că Ioan vrea să devină musulman. În mod evident, dregătorul s-a bucurat și l-a chemat pe Ioan la el să-l felicite.

Stupoare, însă: în fața tătarului, omul nostru îl mărturisește pe Hristos, arătând că i-ar fi imposibil să se lepede de singurul Dumnezeu adevărat. Ba l-a sfătuit și pe guvernator că ar fi bine să se creștineze.

Înfuriat de îndrăzneala lui Ioan, tătarul a poruncit ca acesta să fie dezbrăcat și bătut cu toiege noduroase. Cum tânărul înfruntă cu bărbăție bătăile și alte torturi groaznice care au urmat, dregătorul poruncește să fie legat de coada unui cal și târât prin cetate în galop.

În cele din urmă, lui Ioan i se taie capul cu sabia. Era 2 iunie 1332.

Din ură față de creștini, tătarii nu i-au lăsat pe oamenii din cetate să ia trupul și să-l îngroape cu cinste. Însă, în noaptea care a urmat martiriului, în jurul trupului Sfântului Ioan s-au arătat făclii aprinse și câțiva bărbați cu figuri luminoase care cântau și tămâiau. Una din străjile tătarilor și-a încordat arcul spre ei, dar mâinile i-au rămas lipite de arc și săgeată până când și-a mărturisit fapta.

Auzind despre aceste întâmplări, guvernatorul s-a înfricoșat și le-a îngăduit creștinilor să ia trupul lui Ioan și să-l îngroape cu ciste în biserica lor.

Pentru că vestea despre mucenicia Sfântului Ioan s-a răspândit repede, ajungând și la urechile voievodului Alexandru cel Bun, cu binecuvântarea mitropolitului de atunci, Iosif, moaștele acestuia au fost aduse la Suceava, pe 24 iunie 1402.

Au fost așezate mai întâi în biserica Mirăuților, și apoi în noua catedrală ctitorită de voievozii Bogdan al III-lea și fiul său, Ștefăniță.

Dragostea și evlavia față de Sfântul Ioan a crescut necontenit de atunci. De ziua martiriului său, pe 2 iunie, zeci de mii de pelerini vin să se închine la moaște, iar acestea nu contenesc să reverse binecuvântări asupra închinătorilor. Se spune că sfântul este mai ales un ocrotitor al negustorilor.

Peste scurt timp, pe 24 iunie, de Sânziene, credincioșii se întorc la Suceava, pentru a prăznui aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou.