Tot mai multe persoane reacționează negativ din cauza prezenței cerealelor în alimentația zilnică. Această boală este cunoscută de specialiști sub numele de intoleranță la gluten.
Nutriționista Mihaela Bilic a precizat că numărul celor care suferă de intoleranță la gluten s-a triplat, doar în perioada anilor 2012 și 2015, procentul crescând de la 12.9, la 32.8 la sută.
În practică glutenul nu este consumat de 25% din populația Americii și de 8-15% din populația Europei.
”Cum de organismul nostru a devenit brusc sensibil și intolerant la gluten? Ce este de fapt glutenul? O proteină din cereale (grâu, orz, ovăz, secară) care se înmoaie și devine elastică la contactul cu apa.
Datorită glutenului făina poate fi frământată și transformată în aluat pentru pâine și prăjituri. Cerealele și implicit glutenul asigură 20% din caloriile consumate la nivel mondial, fără aportul de proteine vegetale și carbohidrați din produsele făinoase populația globului ar muri de foame”, a scris Mihaela Bilic.
Tot mai multe cazuri de intoleranță la gluten; Sursa foto: arhiva EVZ
Noile soiuri de grâu
Numărul tot mai mare de persoane care prezintă manifestări clinice de intoleranță la gluten este pus pe seama faptului că, în ultimii ani, soiuri noi de cereale au fost realizate în laboratoarele de specialitate.
Dacă vechile soiuri, aveau un gluten mai elastic, noile semințe sunt mai rezistente și mai greu de digerat de sistemul digestiv uman.
”Culmea e că cerealele din prezent conțin doar 15-25 % gluten, față de 30% gluten în variantele de grâu din trecut. Însă e un alt tip de gluten, mai elastic, care nu se rupe la frământare și este mai ușor de prelucrat.
Dezavantajul este că enzimele digestive nu-l mai pot digera și descompune în fragmente mici de glucide, digestia va fi încetinită, apare inflamația și implicit intoleranța la gluten”, a mai explicat Mihaela Bilic.
Aluatul este forțat să dospească mai repede
De asemenea, modul de preparare a noilor produse de panificație a făcut ca aluatul să fie forțat să dospească mai repede, fără ca microorganismele din drojdie să apuce să își facă treaba.
”Industria alimentară se mai face vinovată de un aspect: în goana după produse cat mai rapid de preparat, a fost scurtat timpul de dospire al aluatului.
Microorganismele prezente în drojdie sau în maia au rolul de a PREdigera glutenul, culturile de bacterii benefice descompun proteinele în aminoacizi ușor de digerat. În prezent timpul de dospire este de maximum 2 ore, când de fapt ar trebui să fie de 24-48 ore, deci nu e de mirare că aluatul dospit insuficient ne produce indigestie”, a mai scris Mihaela Bilic, pe pagina ei, de pe o rețea de socializare.