Paolo Angelini, viceguvernatorul Băncii Italiei, a declarat că o concentrare asupra țintelor ecologiste pe termen lung, mai degrabă decât concentrarea pe pașii intermediari necesari, poate sfârși prin a destabiliza economia, prin forțarea băncilor să își schimbă politicile de creditare.

„Dacă ne cereți să dărâmăm toate clădirile noastre istorice și să construim altele eficiente din punct de vedere energetic, atunci o putem face. Țintele net zero riscă să facă mai mult rău decât bine”, a avertizat el.

Angelini spune că există un sentiment din ce în ce mai mare de îngrijorare în rândul factorilor de decizie politică referitoare la deciziile Europei pentru tranziția energetică, care riscă să slăbească fatal ceea ce a mai rămas din puterea sa industrială. „Dacă o bancă renunță la un producător mare – să zicem, o companie petrolieră importantă – în favoarea companiilor cu emisii mai reduse – să zicem, o firmă din sectorul serviciilor, cum ar fi Big Tech – este bine”, a spus Angelini.

„Dar dacă fiecare intermediar financiar va adopta această strategie, vor apărea probleme, cel puțin atâta timp cât oamenii continuă să folosească mașini și vor să-și păstreze iarna căldura și vara răcoarea. Dacă toată lumea renunță la sectoarele cu emisii mari, va fi o problemă, deoarece dacă economia nu se ajustează în același timp, lucrurile ar putea exploda dacă nu se va întâmpla un miracol în ceea ce privește noua tehnologie”.

Preocupările lui Angelini se referă la industriile care folosesc combustibili fosili și la cele petro-chimice. El a subliniat constant necesitatea de a menține investițiile în sursele de energie clasice pentru a menține securitatea aprovizionării pe termen scurt. Lipsa capacității de rezervă în sistemul energetic global a fost unul dintre motivele pentru care invazia Ucrainei de către Rusia a avut un impact atât de mare asupra economiei europene anul trecut.

„Fiecare guvern european a subvenționat consumul de energie electrică pentru că firmele care se confruntă cu creșteri uriașe ale prețurilor nu au putut rămâne deschise și pentru că cetățenilor nu le place să renunțe la volan, nu le place să le fie frig în case și așa mai departe”, a spus el. Deși susține cu voce tare tranziția spre energia verde, Angelini a avertizat că prioritizarea țintelor cu emisii zero ar putea avea consecințe negative. „De îndată ce anunțați ținte, doriți să le îndepliniți și, dacă nu le îndepliniți, puteți începe să căutați comenzi rapide”, a spus el.

Pentru bănci – care urmează să fie testate în curând de către Banca Centrală Europeană cu privire la expunerea lor la riscurile climatice – astfel de scurtături ar putea însemna renunțarea la clienții mari consumatoare de carbon pentru a oferi rezultate rapide. Asta în ciuda recunoașterii  în cercurile politice că astfel de sectoare ar trebui să facă parte din soluția în tranziție. „Acest lucru poate implica pe termen scurt, dar și pe termen mediu, o creștere a intensității emisiilor de carbon din portofoliile proprii ale intermediarilor financiari”, a observat Angelini.

Astfel de considerente afectează și alocarea fondurilor proprii ale Băncii Italiei, a menționat el, adăugând că strategiile oferă mai multă asigurare decât obiectivele. „Aș renunța personal la ținte și aș opta pentru o strategie de investiție în firme cu planuri de tranziție credibile și ambițioase”, a spus el.

Acreditările ecologice ale BCE

BCE a îmbrățișat cu entuziasm o agendă de mediu sub președinția lui Christine Lagarde, ajungând chiar atât de departe încât să includă acreditări de performanță ecologică în deciziile sale privind obligațiunile companiilor pe care să le cumpere și să le dețină ca parte a programelor sale de relaxare cantitativă.

Comentariile lui Angelini nu contrazic această politică, dar sunt în concordanță cu apelul președintelui francez Emmanuel Macron de la începutul acestei săptămâni ca Europa să nu impună nicio povară suplimentară de mediu unei economii care se luptă să rămână competitivă cu China și SUA.

Angelini este unul dintre cei patru viceguvernatori ai Băncii Centrale a Italiei. În mod tradițional, asta i-ar oferi șansa de a ocupa locul actualului guvernator Ignazio Visco în consiliul guvernamental al BCE, când Visco se va pensiona în noiembrie. Guvernul nu a luat încă o decizie cu privire la succesiune, deși există zvonuri că Fabio Panetta – în prezent la jumătatea mandatului său în consiliul de administrație al BCE din Frankfurt – s-ar putea întoarce la Roma.