România dispune de o treime din resursele curative ale Europei. Uriaşul potenţial aşteaptă doar să fie exploatat. Până recent, ţara noastră nu avea omologată nicio staţiune.

Timp de douăzeci de ani, în turism s-a vorbit mult şi s-a făcut puţin. Ne-am împăunat cu potenţialul natural al României şi am privit cu cel mai autentic spirit mioritic cum ţări incomparabil mai puţin dăruite de Dumnezeu ne-o iau înainte - cele mai la îndemână exemple fiind Bulgaria şi Ungaria - în timp ce întreaga infrastructură s-a transformat în ruină. În anul 2009, Ministerul Turismului a venit cu o nouă strategie, în care turismul balnear este o prioritate. Argumentele ne-au fost prezentate de dr. Emilian Imbri, consilier al ministrului.

Ce am fost şi ce am ajuns

Turismul balnear nu este legat de sezon sau vreme, produsul putând fi vândut 365 de zile din an (fie ploaie, fie vânt), poate fi vândut individual, în grup sau în masă, este decontat de casele de asigurări de sănătate şi poate şi revitaliza şi celelate segmente - turismul cultural, sportiv, de loisir etc. Este o soluţie şi pentru scoaterea din faliment a unor zone turistice moarte.

Până la cel de-al doilea război mondial, luxul eclatant, balurile şi cazinourile rimau perfect cu apele minerale şi nămolul curativ. Staţiunile Herculane, Olăneşti, Slănic Moldova, Sărata Monteoru sau Carmen Sylva (actualul Eforie) erau mai preţuite de aristocraţia şi crema medicală europeană decât Baden Baden, Wiesbaden sau Karlovy Vary.

Primele "băi" cu acte

În ciuda faptului că o treime din rezervele Europei - ape termale, minerale, nămoluri, ocne de sare, zone ozonificate – se găsesc în România, nu exista, până de curând, nicio staţiune balneară omologată, ne spune doctorul Imbri.

La începutul mandatului Elenei Udrea, toate, fără excepţie, se aflau într-o stare jalnică în ceea ce priveşte infrastructura, dotările medicale, personalul calificat.

Privatizări dubioase, lipsa oricărei strategii, managementul dezastruos, retrocedări anapoda etc, toate au dus la ruina unor orăşele istorice, celebre încă din antichitate pentru proprietăţile miraculoase ale apelor şi nămolurilor lor, cum ar fi Herculane sau Geoagiu.

Şi totuşi, niciuna nu era oficial atestată ca staţiune balneară nici în România, darămite în Europa. Rezultatul: nicio casă de asigurări europeană nu deconta serviciile medicale sau de recuperare prestate în aceste staţiuni.

În plus, România nu putea atrage niciun euro din imensele bugete de asigurări ale unor state cum ar fi Germania, Olanda sau ţările scandinave.

Medicii, agenţi de marketing

De de nu ne promovăm mai mult? "Primul pas este să-i convingem pe medicii din Uniune, şi nu numai, asupra proprietăţilor curative ale resurselor noastre naturale. Ei sunt primii care pot recomanda anumite cure în anumite locuri, ei sunt primii promotori", spune doctorul Imbri.

Dar, pe de altă parte, România nu poate risca să iasă într-o campanie oficială cu aceste staţiuni în starea în care se află acum. Urmează investiţiile în infrastructura rutieră şi turistică.

Dacă vine omul şi nu găseşte ce i-ai promis, l-ai pierdut pe vecie. Mai trebuie ca şi baza de cazare, agrement şi întreţinere să fie la acelaşi nivel. Pe lângă băi, avem nevoie de spa-uri, servicii medicale, condiţii de cazare, pârtii de schi, terenuri de tenis, trasee montane, restaurante de clasă, cazionuri, infrastructură rutieră.

Toate acestea, plus resursele balneo, trebuie prezentate ca un pachet la târgurile turistice. Europenii numesc acest turism de remontare, sunt oameni activi, chiar dacă unii dintre ei sunt pensionari, nu vin să se vindece de şale, vin să cheltuie, să călătorească, să facă sport. Nu vine turistul occidental să stea în cameră în pijama. Vrea să iasă, să viziteze, să cumpere, să petreacă. Aici avem o problemă, nu putem să le propunem locuri în care n-ai nimic de făcut decât să stai în cadă".

Axa Borsec-Herculane-Sulina

MDRT a început "reconstruţia" a trei oraşe emblematice: Borsec, Herculane, Sulina. Ele sunt prinse într-un program al Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Conform consilierului ministrului turismului, aceste trei branduri istorice au fost alese tocmai pentru starea de degradare şi uitare în care se aflau de zeci de ani. La Herculane stau să demareze investiţii de 25 de milioane de euro, care se vor regăsi în construcţia unui spa, în paralel cu renovarea centrului istoric.

La revitalizarea Borsecului contribuie şi o pârtie de schi, care a înzecit numărul turiştilor. Iar Sulina poate redeveni acel orăşel cosmopolit fermecător dinainte de război.

OMOLOGARE

Primele staţiuni după 2000 de ani...

Strategia ministerului de relansare a turismului a fost elaborată de o comisie interministerială turism-sănătate. Ea dispune şi de logistica şi de fondurile gestionate de dezvoltarea regională. MDRT a reevaluat toate resursele minerale din România. Au fost inventariate şi starea centrelor balneare, a personalului calificat şi infrastructura turistică (spaţii de cazare, cantine şi restaurante). Ca urmare zece "băi" au fost omologate şi declarate staţiuni balneare (Felix, Covasna, Sovata, Ocna Sibiului, Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata, Herculane, Te chir ghiol, Amara, Govora). Urmează şi alte localităţi. Unul dintre avantajele omologării este că staţiunile ar putea beneficia de un program guvernamental de susţinere. Dar, mai ales, că se pot constitui într-o asociaţie a staţiunilor balneare din România, cu facilităţi de a accesa fondurile structurale UE. "Dacă vine omul şi nu găseşte ce i-ai promis, l-ai pierdut pe vecie. Nu vine să stea în cameră, în pijama.“ DR. EMILIAN IMBRI, consilier MDRT Citiţi şi:

• Avantajele staţiunilor balneare româneşti, văzute de ruşi
• De ce fug românii de stațiunile balneare
• Salina Cacica reintră în circuitul balnear
• Zece staţiuni balneare garantate de Ministerul Sănătăţii. Vezi care sunt şi ce boli pot trata
• Turism la băi. Unde vă trataţi în siguranţă