Românii nu-l mai apreciază pe Moş Ion Roată, ci pe Mircea Badea. Nu vor să fie ca Elisabeta Rizea, ci ca Mihaela Rădulescu.

Tinerii de azi sunt victime ale timpurilor pe care le trăiesc. Înconjuraţi de personalităţi de carton, îşi aleg un model în funcţie de ce găsesc mai des pe internet. Cu ochii pe sticlă, îşi iau ca repere personajele cu cele mai multe apariţii televizate.

Promovarea antimodelelor nu se întâmplă numai în România, spun sociologii, fenomenul căpătând amploare în toată lumea. Din păcate, la noi, problema a fost agravată de moştenirea anilor de comunism. Ce-i de făcut? Aşteptăm generaţii mai „şlefuite“! „Nici măcar la cinema nu mai vezi lucruri frumoase“

• Elisabeta Rizea (21.900) vs Magda Ciumac (124.000).
• Amza Pellea (70.500) vs Luis Lazarus (671.000).
• Martha Bibescu (38.700) vs Sexy-Brăileanca (202.000).
• Moş Ion Roată (28.700) vs Dan Diaconescu (462.000).
• Maia Morgenstern (176.000) vs Oana Zăvoranu (422.000).

 

Cifrele nu reprezintă averile în euro ale celor menţionaţi, ci rezultatul obţinut după căutarea numelor lor pe Google. Diferenţele mari dintre personaje sunt rezultate ale campaniilor de „promovare“.

În urmă cu zeci de ani, ne alegeam modele din cărţi. De ceva vreme, exemplele sunt culese din recolta de prostgust a televiziunii şi a internetului. „E dificil să vorbeşti despre modele viabile câtă vreme societatea nu doreşte nişte valori ca modele. Înainte, modelele erau în manualele de citire, în viaţa politică... un Ionel Brătianu, un Averescu, mari scriitori. Acum, dacă te uiţi la cei din viaţa politică, e greu...“, spune, cu tristeţe, bătrânul istoric Neagu Djuvara.

„Stratul burghez boieresc fiind foarte subţire, valorile au cam dispărut. Ceea ce se mediatizează excesiv nu sunt modele, ci antimodele. Nici măcar la cinematograf nu mai vezi lucruri frumoase“, spune Djuvara, care nu se arată prea optimist în ce priveşte viitorul României. „E un fenomen universal, nu suntem noi cei mai oropsiţi“

Că printre modele s-au amestecat şi nonvalori se înţelege. Discuţiile se poartă însă în jurul întrebării „E bine sau rău că există pluralism?“. „Înainte de ’90 aveam doar modele culturale publice - prin televiziune, propagandă, cinema, şi private - acasă sau la şcoală. După Revoluţie a apărut o diversitate care, în mod clar, a adus şi elemente negative. Sunt schimbări de valori care unora le convin, altora - nu, dar sunt fireşti“, crede sociologul Alfred Bulai.

Vina pare să le aparţină formatorilor de opinie. Cursa pentru rating şi tiraj duce la promovarea de modele pe care nu le invocă societatea. „Noile media reprezintă principala sursă de promovare a valorilor în viaţă. De aceea, nu putem să ne mai mirăm că, în rândul vedetelor de teatru şi film, Gheorghe Dinică apare alături de Oana Zăvoranu. Se promovează modele care nu au reuşit să demonstreze nimic în materie de performanţă. Nimic în afară de multe apariţii la televiziune“, explică sociologul Marius Pieleanu.

Dar asta nu e valabil doar pe plai mioritic. Sunt promovate persoanele care au mai mult tupeu, care sunt cele mai mitocane - asta e valabil peste tot în lume.

„E un fenomen universal, nu suntem noi cei mai oropsiţi. Putem fi îngrijoraţi, dar, cred eu, nu prea avem ce face. Adevă rat, în România, fenomenul e amplificat şi de cei 50 de ani de comunism, în care toate personalităţile au fost date la o parte. Cei care au fost scoşi în faţă nu erau cei mai buni, ba, din contră, cei mai ai dracului, cei mai hoţi. Cei care erau mai destoinici erau persecutaţi, izolaţi“, punctează istoricul Djuvara. „Să aşteptăm să se şlefuiască generaţiile care vin“ În materie de exemple în viaţă nu putem judeca în termeni de alb sau negru. Ci în tonuri de gri. „Tinerii au şi posibilitatea de a alege. Avem multe tipuri de modele, dar nu toate sunt acceptate social. Problema nu trebuie pusă dacă e rău sau e bine. Ar trebui, mai degrabă, să ne punem întrebarea ce facem. Să venim cu propuneri dacă nu ne convine ceva, nu să interzicem ce nu ne place“, pune punctul pe „i“ Bulai.

Neagu Djuvara nu are nicio soluţie: „Remedierea acestui fenomen nu se poate face decât natural: să aşteptăm să se şlefuiască generaţiile care vin. Nu putem impune modele!“.

Şcoala, biserica şi familia trebuie să rezolve ecuaţia. Totul va fi bine atunci când în România va fi „civilizaţie“. „Când majoritatea oamenilor nu va avea grija zilei de mâine, când ne vom recăpăta respectul de sine“, conchide Pieleanu.

PREFERINŢE

Preşedintele şi maneliştii

Mihaela Rădulescu, Mircea Badea şi Traian Băsescu se află pe primele trei locuri la categoria „modele şi persoane publice pe care le stimezi“, arată Barometrul EURO<26, realizat în vara anului trecut. Printre modelele tinerilor români chestionaţi se numără şi Silviu Prigoană, Dan Diaconescu, Elena Udrea şi Oana Zăvoranu.

Un alt sondaj, realizat în Italia, în octombrie 2008, îi pune în top - în preferinţele copiilor euronavetiştilor - pe Gigi Becali, Nicolae Guţă, Vali Vijelie, Adrian Mutu şi Cristi Chivu. Pe manelişti „pentru că au talent“, pe fotbalişti „pentru că au maşini şi case scumpe“.