Locuitorii de la case se opun constructiei de blocuri in cartierele lor. Sute de timisoreni care locuiesc in zone de case cer imperativ Primariei sa modifice o hotarare de consiliu local care permite construirea de blocuri in zonele lor. De partea cealalta, dezvoltatorii imobiliari spun ca limitarile ar face neprofitabile acest tip de afaceri imobiliare.

 Construirea blocurilor a divizat cartierele de case, de o parte fiind vechii locuitori, care se declara prejudiciati, si de partea cealalta dezvoltatorii imobiliari si noii proprietari ai apartamentelor proaspat construite.    Vechii proprietari, prejudiciati   Pana acum aproape doua sute de timisoreni au semnat memorii in care cer Primariei Timisoara sa revina asupra Hotararii de Consiliu Local 140 din aprilie 2007, prin care s-a permis construirea de blocuri cu pana la patru etaje in cartierele de case.

Oamenii au infiintat „Asociatia Proprietarilor din Zone Rezidentiale” (APZR) si au dat in judecata Primaria reusind sa obtina din partea Directiei Urbanism un referat prin care arhitectul-sef, Sorin Ciurariu, propune limitari care sa-i protejeze. Printre ele limitarea regimului de inaltime la doua etaje cu terasa sau un etaj cu mansarda si obtinerea acordului vecinilor pentru autorizatia de constructie. 

„Din noiembrie, trebuia sa fie discutata in Consiliul Local modificarea HCL 140 si secretarul Ioan Cojocari a scos-o de pe ordinea de zi”, spune Rodica Militaru, unul din timisorenii care s-au asociat recent.

„Situatia aceasta este foarte delicata pentru ca a impartit in doua lumea, de o parte proprietarii, de partea cealalta dezvoltatorii. S-a scos de pe ordinea de zi pentru ca nu a stat pe site-ul Primariei 30 de zile”, se scuza Cojocari. Acesta este insa contrazis de reprezentantii APZR care spun ca dupa organizarea unei dezbateri publice in noiembrie trebuia lasat proiectul pe ordinea de zi. La cererea lui Cojocari, modificarea HCL 140 este din nou supusa dezbaterii publice, urmand a fi discutata la plenul Consiliului Local de la finele lunii ianuarie.      Nu e rentabil cu putine apartamente     De partea cealalta, dezvoltatorii imobiliari sustin ca nu este rentabila o astfel de investitie daca se limiteaza astfel. „Numai terenul pentru o parcela te poate costa peste 300.000 de euro. La care se adauga costurile cu proiectarea si constructia, ceea ce face ca la un numar mai mic de opt apartamente pretul final pe apartament sa fie foarte mare, nerentabil”, spune Dumitru Chiulan, dezvoltator imobiliar. 

Adrian Ionasiu, presedintele Ordinului Arhitectilor din Timis, spune ca din aceasta cauza dezvoltatorii imobiliari au pus o presiune foarte mare pe functionarii publici care tergiverseaza emiterea unor prevederi restrictive. Ionasiu mai declara insa ca demolarea unor zone de case si construirea de blocuri este in mersul firesc al lucrurilor.

„Sunt zone din Timisoara, relativ centrale, care arata ca la sat. Nu este normal asa ceva. Mersul firesc al lucrurilor este aceasta densificare. Primaria a gresit insa pentru ca trebuia sa indentifice aceste zone, apoi sa propuna solutia densificarii, dar cu informarea oamenilor de acolo. Trebuiau facute proiecte care sa fie afisate in cartierele afectate si discutate cu oamenii”, a declarat presedintele Ordinului Arhitectilor.     Prejudicii

Ce ii deranjeaza pe vechii proprietari    > incalcarea intimitatii, din blocuri se vede in curti;

> cresterea traficului;

> cresterea poluarii si a zgomotului;

> reducerea spatiilor verzi;

> suprasolicitarea infrastructurii (in special canalizare), care in multe zone de case a fost platita de proprietari pentru ca municipalitatea a spus ca nu sunt bani.  

Afacerea

Avantajele dezvoltatorilor   > locatiile sunt foarte bune;

> exista infrastructura (drum, canal, electricitate) fara a mai fi necesare investitii suplimentare;

> apartamentele in astfel de blocuri se vand foarte bine.

VOX

Probleme si in Blascovici     „Nici macar pe vremea lui Ceausescu sistematizarea nu permitea construirea de blocuri oriunde si oricum. Pe de alta parte, utilitatile sunt dimensionate pentru zona de case (curent, canal, gaz), iar retelele stradale sunt finantate de catre locatarii caselor - exceptand canalizarea unde reteaua stradala s-a cofinantat in parteneriat public-privat (Primarie-locatari). Prin aprobarea construirii de blocuri pe aceasta infrastructura se va ajunge in situatia lipsei presiunii la gaz si a intreruperii furnizarii curentului electric ca urmare a suprasolicitarii retelei ca in situatiile prezentate la televizor in comunele din jurul Bucurestiului”, explica Eugen Jurca, din zona Blascovici. (Georgeta Petrovici)