Thierry de Montbrial, director Institutul Francez de Relaţii Internaţionale: "Mă îngrijorează exodul de creiere"

După 22 de ani de vizite în România, o personalitate mondială scrie despre ţara noastră.

De 22 de ani, un important lider francez al Clubului Bilderberg vizitează România, în momente cheie. Astăzi, el îşi publică la Bucureşti un jurnal de însemnări în care face dezvăluiri din culisele politicii româneşti.

În avanpremiera vizitei, Thierry de Montbrial, care este şi directorul Institutului Francez de Relaţii Internaţionale, ne-a răspuns la câteva întrebări. EVZ: Dle. Thierry de Montbrial, am putea lua în considerare o eventuală legătură între prezenţa Dvs. la Bucureşti, ca important lider al Clubului Bilderberg, club secret supranumit "guvernul mondial", şi schimbările radicale ce au avut loc pe scena politică atât în România cât şi în Franţa? Thierry de Montbrial: Prezenţa mea la Bucureşti nu trebuie pusă în corelaţie cu statutul meu de membru în "steering comitee" al Bilderberg. Aici trebuie făcută o precizare: Clubul Bilderberg reprezintă un spaţiu de reflecţie, în care oameni interesanţi se întâlnesc pentru a discuta chestiuni majore de pe agenda globală, pentru a face schimb de idei, nu pentru a lua decizii. Sper să nu dezamăgesc, dar din câte-mi amintesc, nu s-a luat în discuţie situaţia României la astfel de întâlniri. Aşadar, venirea mea la Bucureşti nu are legătură cu Bilderberg, sunt aici în calitatea mea de preşedinte al Institutului Francez pentru Relaţii Internaţionale (IFRI), poziţie din care am urmărit şi urmăresc, de peste 22 de ani, fenomenul politic, social şi cultural românesc. "Jurnalul românesc", cartea pe care o voi lansa, este o mărturie, un document în acest sens.

Un premier socialist la Bucureşti, un preşedinte socialist la Paris. Înseamnă aceasta un pas înainte în relaţiile româno-franceze? Ar putea însemna, însă eu nu cred că dificultăţile actuale în relaţia dintre cele două ţări ţin în principal de orientarea politică a guvernelor existente. Pur şi simplu, situaţia României a fost, şi pe alocuri, este prost înţeleasă în Franţa atât de clasa politică, cât şi de opinia publică. O nuanţă: România nu este parte a politicii externe a Franţei, ţara dvs. este un partener deosebit de important al Franţei în cadrul Uniunii noastre. Pentru impunerea acestei idei , pledez pentru cât mai multe întâlniri la nivel înalt între oficialii francezi şi români, dar şi pentru o diplomaţie neguvernamentală mai intensă. Vorbeaţi de percepţii: cât de prost sunt percepuţi românii în Franţa? Este o realitate că opinia publică franceză îi asimilează ţiganilor? Când am vizitat pentru prima dată România, în 1990, auzisem multe lucruri rele despre români. Unele dintre acestea, încă mai persistă şi astăzi, pentru că stereotipurile mor greu. Există însă suficiente resurse umane care se pun în slujba misiunii de a reapropia cele două popoare. Eu însumi, începând cu 1990, m-am dedicat cu multă plăcere acestei misiuni. În ceea ce priveşte preocuparea faţă de ţigani, în Franţa, ea este una reală, însă din fericire nu văd niciun risc de confuzie. Cum vedeţi viitorul european al României? După cum resimţiţi şi dvs., construcţia europeană trece printr-un impas cauzat şi de lărgirea rapidă a graniţelor sale. Europa este dezechilibrată, iar România, la fel ca noi toţi, trebuie să-şi depăşească dificultăţile interne, sociale sau politice. Totodată, trebuie să îşi modernizeze sectoarele sensibile pentru că toate ţările europene sunt din ce în ce mai competitive. Am menţionat în însemnările mele în "Jurnal românesc", evoluţiile majore pe care le-am văzut în ţara dvs. de la o vizită la alta. Trebuie să continuaţi pe acelaşi drum. Aş trage însă un semnal de alarmă cu privire la problema resursei umane. Mă îngrijorează exodul de creiere. Românii buni profesionişti sunt doriţi peste tot în lume şi trebuie să oferiţi condiţii de muncă asemănătoare cu cele din Occident, ca să îi păstraţi acasă. "Jurnal românesc"

O nouă avertizare de caniculă. Temperaturi mari în Capitală și alte județe din țară

Obiceiurile de nuntă cele mai populare. Când au luat naștere și ce simbolizează

Care este poziţia României în contextul reţelelor globale de tipul Clubului Bilderberg sau Comisia Trilaterală? Din câte cunosc sunt trei prezenţe româneşti în Comisia Trilaterală. Acest lucru, certifică reintrarea României în circuitul universal de valori şi idei. Este normal ca elita, oamenii de putere din România să participe la conferinţe publice ale unor asemenea cluburi, grupuri internaţionale, dar la fel de normal este ca români remarcabili să facă parte, în mod activ, din aceste cluburi. România are deja un stagiu ca membru în instituţiile formale, Uniunea Europeană şi NATO, deci consider că e un semn de normalitate să participe şi la acest gen de întâlniri. "Când am vizitat pentru prima dată România, în 1990, auzisem multe lucruri rele despre români. Unele dintre acestea, încă mai persistă şi astăzi, pentru că stereotipurile mor greu", susţine Thierry de Montbrial

CARTE DE VIZITĂ

THIERRY DE MONTBRIAL, Director IFFI

• Membru în Comitetul Director al Clubului Bilderberg începând cu 1976, membru al Comisiei Trilaterale, supranumit "un Dumnezeu francez al relaţiilor internaţionale", Thierry de Montbrial este un adevărat prieten al României, fiind decorat de-a lungul timpului, cu ordinul "Steaua României", de către toţi preşedinţii României, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu.