Gravele sale declarații îi reflectă poziția politică: oscilantă în sondaje, lipsită de sprijinul unei relansări economice sau de un mesaj pozitiv prin care să-și susțină campania și bazată pe războaie culturale pentru a-și păstra susținătorii, scrie The New York Times.
Președintele Trump a folosit reflectoarele oferite de ziua de 4 Iulie ca să propage dezbinarea în toiul crizei naționale, el nerecunoscându-și eșecurile întru stoparea pandemiei de coronavirus, dar lansând în schimb o diatribă dură împotriva a ceea ce, în opinia sa, ar fi ‘noul fascism de extremă stângă‘.
Atât în discursul de la Casa Albă, rostit sâmbătă seara, precum și în alocuțiunea de vineri seara, din fața Muntelui Rushmore, dl Trump a promovat o altă versiune a viziunii sale despre ‘carnagiul american‘ cu care se confruntă țara, ‘carnagiu‘ pe care l-a evidențiat și în discursul rostit la instalarea în funcție, împrospătat acum printr-o sumbră descriere a recentelor proteste în sprijinul dreptății rasiale.
Făcând acest lucru, el a dat de înțeles și mai clar că va exploata problemele fierbinți de ordin rasial și cultural ca să semene teama printre susținătorii săi albi din dorința de a fi reales. Așa cum a procedat și în trecut, el a recurs, vineri, la o retorică exagerată și apocaliptică, condamnând în general protestele la nivel național împotriva rasismului și a brutalității poliției, afirmând că “mulțimi furioase“ au căutat “să dezlănțuie un val de violențe în orașele noastre“ și că cei care caută să profaneze monumente doresc “sfârșitul Americii“.
Dl Trump și-a continuat cu asemenea remarci și sâmbătă, de pe gazonul sudic al Casei Albe, printr-un discurs care părea mai degrabă demn de un miting din campania electorală, și a repetat temele invocate și cu o seară înainte.
„Nu vom permite niciodată unor mulțimi furioase să ne dărâme statuile, să ne șteargă istoria, să ne îndoctrineze copiii sau să ne calce în picioare libertățile“, a spus dl Trump, el pretinzând că protestatarii – care s-au bucurat de un mare sprijin din partea populației, inclusiv din partea Americii corporatiste - “nu erau interesați să facă dreptate sau să vindece niște răni“.
Dl Trump s-a autodeclarat drept urmaș al ‘eroilor americani ‘ care i-au învins pe naziști, pe fasciști, pe comuniști și pe teroriști, stabilind astfel o legătură directă între asemenea dușmani și criticii săi din țară.
„Ne aflăm acum pe punctul de a învinge stânga radicală, marxiștii, anarhiștii, agitatorii, jefuitorii și pe toți cei care de multe ori nici măcar nu-și dau seama ce fac“, a spus el.
Vorbind în fața unui public din care făceau parte și oameni din prima linie a rețelei de intervenție, precum medicii și asistenții care luptă împotriva coronavirusului, dl Trump a lăudat riposta administrației sale, chiar dacă peste 129000 de americani au murit și chiar dacă numărul cazurilor este în creștere tocmai în regiunile din țară a căror reluare a activității el o lăudase atât.
Oficiali la nivel local au cerut Casei Albe să suspende ceremoniile, invocând pericole de ordin sanitar, iar câțiva dintre cei adunați pe Gazonul Sudic al Casei Albe purtau măști – o măsură de precauție pe care dl Trump și câțiva membri de frunte ai administrației sale au minimalizat-o atât.
Președintele și-a reiterat afirmația, falsă de altfel, potrivit căreia mulțimea testelor a făcut numărul cazurilor la nivelul țării să pară mai grav, deși ele tocmai “demonstrează că 99% dintre aceste cazuri nu reprezintă niciun pericol”. Iar apoi și-a exprimat speranța ca un vaccin să apară “cu mult înainte de sfârșitul anului “. A fost cea mai recentă tentativă a sa de a minimaliza numeroasele critici la adresa ripostei lente și ineficiente a administrației în fața virusului.
Declarațiile sale de pe Muntele Rushmore, repetate ulterior și pe gazonul Casei Albe, i-au dovedit dificila poziție politică în care se află pe măsură ce se apropie de încheierea primului său mandat în funcția de președinte. În sondaje și pe terenul confruntărilor electorale, dl Trump se află în urma fostului vicepreședinte Joesph R. Biden Jr., presupusul politician care ar fi nominalizat drept candidat al democraților; în lipsa unei relansări economice și a unui mesaj pozitiv de transmis în timpul campaniei, el încearcă să arunce vina asupra altora în privința răspândirii pandemiei, orientându-se în schimb spre războaiele culturale ca să-și păstreze susținătorii albi.
Discursurile dlui Trump au fost redactate de obișnuita sa echipa de ‘scriitori‘ de la Casa Albă, care este condusă de Stephen Miller. Sâmbătă, oficiali ai campaniei au spus că s-au gândit ca discursul să fie în concordanță cu importanța momentului.
O serie de aliați afirmă că, totuși, dl Trump susține o părere de altfel împărtășită și de unii dintre consilierii săi, convingere potrivit căreia alegătorii înșală sondajele în privința sprijinului lor față de protestele la nivel național. Căutând să se prezinte drept un candidat al legii și ordinii, dl Trump a respins cererea multora dintre consilierii săi de a spune mai mult despre rasismul din America după moartea lui George Floyd în mâinile poliției din Minneapolis.
În schimb, el și-a întețit criticile la adresa mișcării Black Lives Matter (Viețile negrilor contează). Într-un mesaj transmis pe Twitter săptămâna trecută, el a spus că sloganul Black Lives Matter este un ‘simbol al urii‘ și a criticat planul primarului din New York, Bill de Blasio, de a picta acest slogan în fața Turnului Trump de pe 5th Avenue.
În ambele discursuri, dl Trump a pomenit un ordin executiv semnat vineri, prin care îndrumă forțele de ordine să proiecteze și să construiască un parc statuar în onoarea ‘eroilor americani‘, el părând astfel să condamne în mod evident recentele acțiuni ale protestatarilor împotriva rasismului care au distrus sau au mutilat o serie de monumente naționale.
Deși, în ambele sale discursuri, dl Trump a evitat să pomenească simboluri ale Confederației care au devenit ținta multor protestatari, el s-a referit în schimb la ‘fondatorii’ Americii, după ce mai demult apărase statuile în onoarea unor soldați confederați, afirmând că sunt ‘frumoase‘.
Patrick Murray, directorul Institutului de Sondaje de la Universitatea Monmouth, spune că foștii președinți au căutat de obicei să ocolească disputele pe teme culturale ‘lăsându-le oamenilor un soi de marjă medie cu care să continue să se împace‘. Totuși, dl Trump se deosebește de toți predecesorii săi.
“Donald Trump nu-ți dă de ales – ești sau cu el sau împotriva lui“, a declarat dl Murray, al cărui sondaj din această săptămână arăta că dl Biden conduce cu 53 de procente față de cele 41 de procente (ale lui Trump, n. red.) “El îi silește pe oameni să aleagă de partea cui sunt. Iar atunci când se gândesc cui să-i țină partea, cei mai mulți o iau în partea opusă“.
Într-o anumită măsură, controversatul loc în care dl Trump a aterizat de Ziua Independenței este tocmai cel unde el și-a putut ține campania în cel mai confortabil mod cu putință. “E un oportunist absolut“, a declarat William Kristol, un scriitor conservator și republican, vajnic susținător al campaniei ‘Never Trump‘ (Niciodată Trump).
El observa că, în privința discuțiilor legate de imigrație, dl Trump nu a dat niciodată înapoi când a venit vorba despre zidul de la frontiera mexicană – o problemă emblematică în campania sa prezidențială din 2017 - și nu a făcut asta pentru că a văzut că treaba funcționează. “Dacă tot nu-ți pasă de prejudiciile aduse țării și dacă renunți la limitele normale ale unui discurs prezidențial“, spune Kristol, „atunci încerci tot felul de lucruri, sperând că ceva=ceva tot are să meargă. Articol de Annie Karni și Maggie Haberman. (Traducerea - Rador)