După închiderea consulatului din Houston și după celelalte acțiuni, dure ale lui Donald Trump oficialii chinezi caută să riposteze, fără să pună în pericol ecomomia. Evită, de asemenea, să fie izolați la nivel mondial. scrie The New York Times.
Cu două săptămâni în urmă, ministrul chinez de externe, Wang Yi, a cerut Statelor Unite să ‘se îndepărteze de prăpastie‘ și să găsească niște căi de colaborare. Dar după numai câteva zile, el i s-a plâns omologului său rus că Statele Unite “și-au pierdut mințile, renunțând la orice morală și credibilitate“.
Întrebarea care se pune acum este însă ce poate face China în această privință. Marele asalt al Administrației Trump împotriva Chinei le-a lăsat liderilor chinezi puține opțiuni care să nu ducă la ruperea completă a relațiilor. Dacă s-ar întâmpla așa ceva, Beijingul s-ar trezi și mai izolat, și tocmai când el se află în conflict și cu India, Marea Britanie, Canada, Australia și cu multe alte țări. Asta ar afecta totodată și economia chineză într-un moment când ritmul său s-a încetinit deja din cauza pandemiei de coronavirus și a declinului înregistrat la nivel mondial.
Ordinul de marți, vizând închiderea consulatului chinez din Houston, cu un preaviz de numai 72 de ore, a constituit doar cel mai recent demers al administrației (americane) care i-a înfuriat pe oficialii din China. În doar câteva săptămâni, Beijingul s-a confruntat cu o campanie tot mai susținută împotriva tehnologiei sale de tip 5G, cu sancțiuni împotriva oficialilor care administrează Hong Kong-ul și provincia Xinjiang, majoritar musulmană, iar acum există acuzații potrivit cărora China ar fi mobilizat militari sub acoperire care să subtilizeze informații secrete de ordin comercial, militar și chiar medical.
Joi, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a amenințat din nou că guvernul va riposta în urma închiderii consulatului. El a respins totodată acuzațiile administrației, calificându-le drept ‘zvonuri răutăcioase‘.
Vineri, Beijingul a ripostat din nou, anunțând Statele Unite că vor trebui să-şi închidă consulatul din Chengdu, cel mai vestic dintre cele cinci consulate americane din China Continentală.
Toată această furie sporește sentimentele antiamericane din China și face ca tot mai mulți naționaliști să ceară Chinei niște măsuri și mai dure, pe măsura celor americane, neexcluzând nici eventualitatea închiderii consulatului american din Hong Kong.
“Lăsați-i să asude “, scria Hu Xijin, un redactor de la Global Times, un ziar naționalist al Partidului Comunist, el referindu-se la diplomații americani de la ambasadă și din cele șase consulate. El a spus că misiunea din Hong Kong este, “evident“, un centru de informații dat fiind numărul personalului exagerat de mare. El s-a referit mai apoi la graba cu care s-a închis consulatul din Houston, unde oamenii puteau fi văzuți arzând documente în niște pubele de metal din curte. “Toate consulatele lor să aibă un plan de urgență, să-și strângă toate dosarele și să se pregătească să le ardă“.
În culise, înalții oficiali chinezi nu se arată prea interesați să agraveze și mai mult tensiunile, îngrijorați fiind de faptul că asta i-ar conveni președintelui Trump în campania vizând realegerea sa. Niște dispute clare cu China ar putea distrage atenția americanilor de la reacția proastă a președintelui față de pandemie și i-ar permite să se proclame drept un lider care își apără țara împotriva unei puteri străine.
“Este un joc clasic acela de a distrage atenția prin motive externe și de a-i reuni pe oameni în sprijinul președintelui“, a declarat Lau Siu-kai, un important consilier al Beijingului pentru probleme legate de Hong Kong.
În același timp, Beijingul nu-și poate permite să apară drept slab în fața atacurilor venite din partea Statelor Unite. Un anume sentiment de mândrie națională, promovat în școlile chineze și amplificat de presa de stat, cere ca liderii chinezi să se arate puternici în fața unor probleme venite din afară.
“China trebuie să-și apere onoarea și suveranitatea“, afirmă Shen Dingli, profesor de relații internaționale la Universitatea Fudan din Shanghai.
În conferința sa zilnică de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a subliniat cât se poate de clar că oficialii chinezi sunt extrem de conștienți de această dilemă. “Nu suntem interesați să ne amestecăm în alegerile din SUA și sperăm totodată ca SUA să nu mizeze în alegeri pe cartea Chinei“, a mai spus el, avertizând astfel totodată și Administrația Trump. “Sfătuim totodată partea americană să nu-și tot repete greșelile, în caz contrar, China urmând cu siguranță să adopte îndreptățita și necesara ripostă“.
Într-un discurs rostit joi, la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon din California, secretarul de stat Mike Pompeo a spus că Administrația Trump va continua să înfrunte China pe plan internațional. El nu a pomenit nicio problemă de interes comun și nici vreun motiv constructiv al reluării relațiilor.
“Secretarul general Xi JInping crede cu adevărat în ideologia totalitară falimentară“, a spus dl Pompeo, referindu-se la liderul chinez, după care a adăugat: “Recomand oricărui lider chinez sau din oricare alt stat să facă ceea ce a făcut America - pur și simplu, să mizeze pe reciprocitate, pe transparență și pe responsibilitate din partea Partidului Comunist Chinez“.
Potrivit declarațiilor mai multor oameni implicați în politica chineză, dar care au dorit să își păstreze anonimatul dată fiind fragilitatea relațiilor diplomatice, pe de-o parte se află oficialități ale serviciul chinez de securitate, iar pe de altă parte, se află armata, ambele opunându-se oricărei poziții conciliante pe care Statele Unite ar putea-o considera drept o slăbiciune. Alți oficiali, mai atenți la economie, au căutat un răspuns mai bine cântărit pe tema demersurilor americane – de exemplu, păstrând intact armistițiul comercial.
Persoane la curent cu politica promovată de chinezi afirmă că, chiar și după închiderea consulatului din Houston, China e hotărâtă să respecte așa-zisa primă fază a acordului comercial cu SUA semnat pe data de 15 iaunuarie. În cazul în care China ar fi dorit să prejudicieze campania lui Trump, Beijingul ar fi putut bloca achiziționarea atâtor produse alimentare americane înscrise în acordul comercial negociat înainte de izbucnirea pandemiei. Asta i-ar afecta pe agricultorii americani, iar, în unele state, aceștia s-ar dovedi importanți ca alegători.
Până acum, în această vară, China a continuat să cumpere mari cantități de porumb american, făină, sorg și carne de porc, după cum a declarat Sarins Friedrichs, specialist în agricultură de la Biroul INTL.FC Stone din Shanghai – o mare firmă comercială din Chicago. Cu mai puțin de două săptămâni în urmă, China a încheiat cea mai mare tranzacție cu porumb american din toate timpurile, și asta, cu doar patru zile după o altă tranzacție majoră.
Politicile dure și retorica încă și mai dură a Washingtonului denotă faptul că Statele Unite, și nu China, sunt cele care promovează acest ton rebarbativ în relațiile bilaterale.
“Cred că, inițial, ai fi fost tentat să dai vina pe China pentru multe din aceste disensiuni“, a declarat Orville Schell, directorul Centrului pentru Relațiile SUA – China de la Societatea Asia, “dar acum Statele Unite sunt cele care nu par să lase deschisă ușa în calea unor remedieri, încordându-și mușchii împotriva Chinei“.
Dată fiind amploarea acțiunilor americane și sprijinul bipartizan tot mai sporit, nu este prea clar dacă China poate spera o îmbunătățire a relațiilor, chiar dacă adversarul în alegeri al lui Trump, Joseph R. Biden, ar câștiga scrutinul.
Schell a subliniat acest lucru în timp ce Biden se întâlnea frecvent cu Xi, chiar călătorind împreunnă.
“Există un fel de simetrie de care el s-ar putea folosi ca să restabilească relațiile“, a spus el. “Adevărata întrebare care se pune este dacă Xi va putea răspunde la fel – dacă a ceda puțin ca să obții puţin e un semn de slăbiciune. Nu cred că Biden și oamenii săi sunt perfect capabili să restabilească un nou echilibru“, a adăugat el. “Și mai cred că nici China nu va considera asta drept un lucru ușor de făcut“, notează New York Times.