Publicaţia "The Economist" face o radiografie dură a sistemului de învăţământ românesc, caracterizat de rezultate dezastruoase la examenul de bacalaureat, schimbări dese ale miniştrilor Educaţiei şi scandaluri de plagiat la vârful sistemului.
Unul din doi adolescenţi a picat bacalaureatul anul acesta, după 12 ani de studiu. Asta înseamnă că peste 100.000 de tineri ar putea ajunge şomeri, destabilizând economia deja şubredă a ţării, scrie "The Economist".
Cei care trec examenul au două opţiuni: fie părăsesc ţara pentru una dintre universităţile de top din Vest (dacă îşi permit), fie rămân şi confruntă sistemul slab de învăţământ.
Mulţi dintre tinerii inteligenţi care emigrează pentru o educaţie mai bună rămân în străinătate după absolvire şi îşi găsesc o slujbă. Cei care totuşi se întorc în România şi se angajează sunt, de obicei, supracalificaţi, iar venitul lor este mai mic decât se aşteptau. Mulţi se întorc în Occident.
Paradoxal, România este ţara unde se nasc unele dintre minţile strălucite ale lumii. Aici, procentul copiilor supradotaţi este dublu comparativ cu alte ţări. În luna iulie, România a obţinut locul întâi din Europa la Olimpiada Internaţională de Matematică şi poziţia a zecea din 100 de ţări. Companii precum Microsoft au printre angajaţi o comunitate importantă de români.
Cele mai multe dintre aceste reuşite sunt rezultatul muncii individuale, combinate uneori cu influenţa unui profesor bun, mai degrabă decât rezultatul unui sistem de educaţie competent.
După prăbuşirea comunismului, România s-a confruntat cu o criză în educaţie, care nu s-a încheiat încă. Din anul 1989 au fost schimbaţi 19 miniştri, aminteşte publicaţia citată, subliniind şi faptul să sistemul de învăţământ românesc este subfinanţat. Bugetul educaţiei a scăzut la 3,6% din PIB anul acesta, în timp ce media europeană este de 5%. Mai mult, corupţia a invadat sistemul de educaţie, mita devenind un instrument de promovare pentru mulţi studenţi. În timp ce sistemul are grave probleme financiare, unele universităţi private fac un profit uriaş. Cunoscute drept "fabrici de diplome", aceste instituţii înscriu un număr mare de studenţi în fiecare an. Calitatea educaţiei aici este chiar mai mică decât în sistemul de stat. Mulţi absolvenţi devin şomeri.
La ce să se aştepte tinerii români în privinţa educaţiei? Nu la prea multe, se pare, mai scrie "The Economist".
Recomandările noastre
