Antica statuie greacă, creată cu 100 de ani înainte de Hristos şi închinată zeiţei dragostei şi frumuseţii, a fost redescoperită în 1820, în grădina unui fermier de pe insula Milos. De aproape două secole, arheologi şi alţi specialişti sunt frământaţi de o întrebare al cărei răspuns exact probabil nu-l vom afla vreodată: ce anume făcea cu braţele dispărute?
Cercetătorii au spus de-a lungul anilor că renumita statuie ţinea în trecut în mâini o oglindă, o lance, un măr sau chiar un prunc. O nouă teorie dezvoltată de o scriitoare americană pare să confirme însă faptul că Afrodita ar fi ţinut în mână un fus. Scriitoarea Virginia Postrel a colaborat cu un designer din San Francisco care a recreat sculptura, cu ajutorul unei imprimante 3D şi pe baza unui mulaj din 1850, sub forma unei femei care toarce - o activitate foarte populară în rândul prostituatelor aflate în aşteptarea clienţilor, în Grecia Antică.
Şi Elizabeth Wayland Barber sugera în cartea ei din 1994 "Women's Work: The first 20.000 years" că Afrodita ar fi putut să ţină într-o mână un fus, relatează scriitoarea Virginia Postrel.
Teoria potrivit căreia zeiţa frumuseţii ar fi efectuat o muncă de rând a fost propusă prima dată în anii '50 de un expert, care a remarcat faptul că poziţia lui Venus din Milo este similară cu poziţiile altor statui care ţin un fus între mâini şi cu imaginile unor femei care torc, pictate pe vase din ceramică.
Elizabeth Wayland Barber spunea că statuia, expusă în muzeul Luvru din Paris, ţinea în trecut fire de bumbac în mâna stângă şi un fus mare - o poziţie comună pentru multe reprezentări ale femeilor în 100 î de Hristos.
Pe vasele greceşti antice sunt adesea reprezentate prostituate torcând în aşteptarea clienţilor, explică Virginia Postrel.
Recomandările noastre
