Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, susține că a înfi ințat un departament de combatere a știrilor false rostogolite în România în special dinspre Kremlin. MAE nu este însă capabil să dovedească dacă a pornit războiul informațional cu propaganda rusă. Externele refuză să ofere presei datele necesare informării corecte și complete a românilor.

România a interzis unui avion în care se afla vicepremierul rus Dimitri Rogozin să intre, în luna iulie, în spațiul aerian al țării. Rogozin a reacționat la postul de televiziune Rossiya-24 spunând că statul român este „o marionetă a SUA” și că oficialii de la București sunt „cei mai buni instigatori ai tuturor campaniilor anti-ruse”. Un episod dintr-un șir lung de gesturi ostile între România și Rusia. Incidentul a apărut după ce armata rusă a spus la începutul anului că americanii ar putea să declanșeze din România un atac nuclear împotriva Rusiei prin scutul antirachetă amplasat în Deveselu (județul Olt). După episodul avionului, Teodor Meleșcanu a explicat într-un interviu la postul Digi24 că Rusia vrea să lipească României anumite „etichete”, motiv pentru care a înființat în cadrul Ministerului de Externe un „compartiment de comunicare strategică” menit să combată știrile false, denumite „fake news” la nivel mondial, știri care ajung la urechile românilor. 

Război hibrid

„Sunt foarte multe ştiri false care vin pe diverse canale şi este nevoie ca ele să fie contracarate nu prin cenzură, nu prin propagandă, ci prin prezentarea faptelor reale şi concrete care pot să dea publicului informaţia necesară”, a explicat ministrul de Externe, pe 4 august. „(...) în cadrul Departamentului nostru de analiză politică şi de sinteză, de prevedere a viitorului, se analizează toate aceste ştiri false și vectorii care le propagă şi se propun răspunsuri din partea noastră, sau chiar înainte de a face răspunsuri, ieşiri din partea noastră cu ştiri de presă, cu informaţii credibile şi adevărate, care să poată să contrabalanseze acest tip de atac (...). Este una din problemele mari, este unul dintre instrumentele fundamentalele războiului hibrid, din păcate”, a spus Meleșcanu. El a adăugat că „Federaţia Rusă excelează în această tehnologie” dar că știrile false vin și din alte direcții”. Întrebat, pe 18 august, într-un alt interviu, la Realitatea TV, dacă a observat o creștere a propagandei rusești în România în ultimii doi ani, Meleșcanu a spus: „Da. Evident, ea există”.

Secrete banale

„Evenimentul zilei” a trimis MAE un set de 14 întrebări legate de acest departament, întrebări prin care ziarul nostru a vrut să-i informeze pe români, corect și complet, despre cum îi apără România de minciunile Rusiei. Dar MAE nu a răspuns nici măcar întrebărilor elementare, precum: când a fost înființat departamentul, care este denumirea lui oficială, unde a fost publicat documentul de înființare, care este Regulamentul de organizare și funcționare al acestuia, care este fișa postului pentru angajați, cine sunt angajații și câte persoane lucrează în acest departament.

Opacitate

„În cadrul Ministerului Afacerilor Externe s-a constituit o structură dedicată comunicării strategice, a cărei activitate se desfășoară în baza regulamentului de organizare, funcționare și ordine internă al Ministerului Afacerilor Externe, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor externe”, este singurul răspuns oferit de MAE tuturor întrebărilor de mai sus. Opacitatea ministerului intervine în contextul în care MAE susține, chiar în cuprinsul răspunsului trimis EVZ, că își dorește ca cetățenii români să fie „corect informați”.

Alte mistere

Externele au mai refuzat să spună EVZ câte știri false a identificat departamentul până în prezent, cine a emis știrile respective și care este subiectul acestor știri. „Vă rugăm să ne oferiți un exemplu concret de știre falsă care a intrat în atenția compartimentului/departamentului, precum și măsurile concrete care s-au luat pentru remedierea situației apărute”, a mai întrebat EVZ, pentru ca românii să afle cum sunt apărați de MAE de fenomenul fake news. Ministerul nu a răspuns. Dar care este principala sursă de știri false identificată de MAE? Din nou tăcere.

Subminarea statului 

Externele au explicat, însă, cum a ajuns ministerul la concluzia că este nevoie de înfi ințarea acestui departament. MAE spune căștirile false pot submina autoritatea instituțiilor din România.

„Decizia creării unei structuri specializate de comunicare strategică în cadrul Ministerului Afacerilor Externe are la bază argumente care țin atât de spectrul internațional, cât și de cel intern. În contextul actual global, prin libera circulație a ideilor, libertatea media, precum și prin expansiunea mediei digitale și a platformelor de socializare, toate societățile (democrațiile funcționale fiind din acest punct de vedere extrem de vulnerabile) sunt influențate de interese specifice și expuse efectelor dezinformării și propagandei. Acestea pot conduce la manipularea opiniilor şi atitudinilor unor segmente ale populației sau chiar ale societății civile, pot genera instabilitate și pot submina autoritatea instituțiilor statului în ansamblu. Se folosește astfel diseminarea de informații false, știri de presă false/fake news/alternative truth, sau conținând informații distorsionate”, a scris MAE în răspunsul trimis EVZ.

Modelul NATO

Ministerul a mai explicat ce înseamnă „comunicarea strategică” cu care se ocupă departamentul lui Meleșcanu: „(...) îmbunătățirea și eficientizarea transmiterii de informații corecte. Ne dorim să ne asigurăm că, în spiritul european al transparenței decizionale, cetățenii sunt corect informați în legătură cu acele probleme de interes public care îi privesc direct și le influențează viața. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că respectăm principiul democratic de a avea o societate informată, capabilă să ia deciziile corecte pentru propria bunăstare. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe își propune să transmită constant informații corecte prin care să sublinieze contribuția țării noastre și rolul important pe care România îl joacă în plan regional, european și global”.

MAE a adăugat că măsuri similare au fost luate „la nivel guvernamental în majoritatea statelor membre UE”, urmând exemplul structurilor NATO.