Tensiunile cresc în Venezuela după scandalul alegerilor. Președintele Argentinei intervine

Sursa foto: Facebook / Javier Milei

Președintele venezuelean Nicolás Maduro a cedat presiunii protestatarilor și a țărilor vecine și a solicitat un audit al recentelor alegeri prezidențiale. Și continuă în același timp să se certe verbal cu liderii rivali, precum argentinianul Javier Milei.

„Frauda realizată și comisă de dictatorul Nicolás Maduro nu este nimic mai puțin decât o victorie a lui Pyrrhus”, a declarat Milei într-un videoclip postat pe TikTok, potrivit unei traduceri realizate de Wall Street Journal. „El poate crede că a câștigat o bătălie. Cu toate acestea, cel mai important lucru este că leii venezueleni s-au trezit. Și, mai devreme sau mai târziu, socialismul va lua sfârșit.”

Maduro a cerut miercuri, 31 iulie, Curții Supreme a țării să efectueze un audit al alegerilor. Asta ca un răspuns la afirmațiile opoziției că a câștigat alegerile și la afirmațiile internaționale că alegerile nu au fost corecte și libere. Maduro a declarat reporterilor că partidul său deține fișele de numărare a voturilor. Și că este pregătit să le împărtășească, a raportat The Associated Press.

Dubii mari în Venezuela

„Dubiile serioase care au apărut în jurul procesului electoral venezuelean pot conduce poporul său la o polarizare violentă profundă. Cu consecințe grave de divizare permanentă”, a scris președintele columbian Gustavo Petro pe platforma de socializare X. „Îl invit pe guvernul venezuelean să permită ca alegerile să se încheie în pace. Și să permită o numărare transparentă a voturilor, cu numărarea voturilor și cu supravegherea tuturor forțelor politice din țara sa și o supraveghere internațională profesionistă”, a adăugat Petro.

„Alegerile din 2024 din Venezuela au izbucnit în criză, deoarece dictatorul Nicolás Maduro, în ciuda faptului că a pierdut, refuză să facă publice rezultatele faptice. A organizat o lovitură de stat electorală, facilitată de un sistem judiciar compromis care servește ca o simplă marionetă a regimului”, a declarat Isaias Medina III. Acesta este fost diplomat al Consiliului de Securitate al ONU și Harvard Mason fellow.

Medina a avertizat: „Absența completă a statului de drept, a separării puterilor și a unui tribunal electoral independent permite frauda generalizată. S-a ajuns la consolidarea puterii autocratică a lui Maduro. Această erodare flagrantă a justiției și a principiilor democratice a atras condamnarea internațională. Actorii globali sunt pregătiți să conteste legitimitatea regimului”.

Protestele continuă

Protestele antiguvernamentale au continuat în zilele care au urmat alegerilor. Alegeri pe care Consiliul Național Electoral, controlat de Maduro, le-a acordat președintelui în exercițiu cu o presupusă marjă de victorie de 51 %, față de 44 % de sprijin pentru opoziție. Sondajele pre-electorale (care sunt ilegale în țară) au arătat că Edmundo Gonzalez, candidatul opoziției, avea un sprijin dublu față de cel al lui Maduro și al Partidului Socialist Unit din Venezuela (PSUV).

Venezuelenii au ieșit în stradă în semn de protest pașnic. Dar Maduro a trimis poliția să-i reprime și să elibereze străzile. Ceea ce a dus la ciocniri violente și la escaladarea situației. Protestatarii au dărâmat statuile lui Hugo Chavez pentru a-și exprima furia față de rezultat și de presupusa fraudă.

Centrul Carter, o organizație nonprofit înființată de fostul președinte Jimmy Carter pentru a promova drepturile omului, a stabilit că alegerile din Venezuela „nu au respectat standardele internaționale de integritate electorală și nu pot fi considerate democratice”. „Centrul Carter nu poate verifica sau corobora rezultatele alegerilor declarate de Consiliul Național Electoral (CNE). Iar faptul că autoritatea electorală nu a anunțat rezultatele dezagregate pe secții de votare constituie o încălcare gravă a principiilor electorale”, a scris centrul într-o declarație.

Posibile favoritisme

„Alegerile au avut loc într-un mediu de libertăți restrânse pentru actorii politici, organizațiile societății civile și mass-media”, a adăugat centrul. „Pe parcursul întregului proces electoral, CNE a demonstrat o părtinire clară în favoarea președintelui în exercițiu”.

Maduro a obținut prima funcție în 2013 ca succesor ales de Chavez. Dar mulți din țară și din afara ei au susținut încă de la început că PSUV a condus efectiv ca o dictatură. Ceea ce a determinat partidele de opoziție să boicoteze alegerile din 2018 înainte de a decide să se unească în spatele lui Gonzalez în cel mai recent concurs, scrie FoxNews