Tensiuni Paris-Baku, din cauza sprijinului francez pentru Armenia. Doi diplomaţi de la ambasada Franţei în Azerbaidjan au fost expulzaţi marţi, iar Quai d'Orsay a răspuns simetric a doua zi.

Tensiuni Paris-Baku, din cauza sprijinului francez pentru Armenia. Sankt Petersburg, 26 decembrie. Președintele azer Ilham Aliev stă lângă Vladimir Putin. În cadrul tradiționalei reuniuni de sfârșit de an a Comunității Statelor Independente, președintele rus îi primește pe liderii a nouă din cele cincisprezece foste republici sovietice, scrie Le Monde.

Tensiuni Paris-Baku, din cauza sprijinului francez pentru Armenia

Cu două zile mai devreme, Putin i-a trimis o scrisoare lui Aliev la împlinirea vârstei de 61 de ani, în care îl felicita „pentru succesele sale considerabile”, pe lângă faptul că i-a îndemnat „să continue și să consolideze cooperarea strânsă” care le unește țările respective.

În aceeași zi, ambasadoarea Franței în Azerbaidjan, Anne Boillon, a fost chemată la Ministerul Afacerilor Externe. Diplomația azeră a anunțat expulzarea a doi angajați ai ambasadei Franței, din cauza „activităților incompatibile cu statutul lor”. Cei doi diplomați francezi au la dispoziție patruzeci și opt de ore pentru a părăsi țara.

Formularea, tradițională în țările fostului bloc sovietic, a dat naștere unei campanii media ostile. Pe 22 decembrie, presa azeră pro-Aliev a anunțat deja descoperirea unei „rețele de agenți de informații francezi care acționează în cadrul ambasadei franceze” de către serviciile de informații azere. O teză validată câteva zile mai târziu de adjunctul YAP (partidul de guvernământ), Tahir Rzayev, care consideră „evidentă” probabilitatea ca Franța să fi „format o rețea de spionaj în Armenia menită să desfășoare o campanie de propagandă împotriva Azerbaidjanului”.

„Poziție părtinitoare”

Reprezentantul președintelui Aliyev responsabil pentru normalizarea relațiilor dintre Azerbaidjan și Armenia, Elchin Amirbayiov, nu dorește să susțină ceea ce el consideră „o interpretare mediatică”. Pentru el, expulzarea diplomaților francezi se explică „prin poziția părtinitoare a Franței față de Azerbaidjan, din cauza confruntării sale cu Armenia”.

Miercuri, Ministerul Afacerilor Externe francez a reacționat, luând decizia de a expulza și doi diplomați azeri, „ca măsură de reciprocitate”. Într-un comunicat de presă, Quai d’Orsay „respinge categoric acuzațiile prezentate de Azerbaidjan pentru a-și justifica decizia cu privire la diplomații francezi”.

În ultimele luni, Baku a acuzat în mod regulat Franța că intervine între Armenia și Azerbaidjan cu scopul de a „submina perspectivele unui acord de pace” între cele două țări, potrivit lui Amirbaiov. „Ni se pare inacceptabil ca Franța să furnizeze arme letale Erevanului în timp ce pretinde că este un mediator imparțial între cele două părți”, subliniază acesta.

Tensiunile Paris-Baku, alimentate de ocuparea regiunii Nagorno-Karabah

Baku nu agreează activismul Parisului în cadrul organismelor europene care vizează sancționarea Baku, precum și în cadrul Consiliul de Securitate al ONU, căruia i-a solicitat condamnarea Azerbaidjanul după capturarea controlului total asupra regiunii Nagorno-Karabah, care a dus la exodul a 100.000 de armeni.

Potrivit lui Amirbaiov, acești pași semnalează faptul că Franța „nu poate digera faptul că Baku a restabilit justiția și a pus capăt ocupației ilegale de către Armenia a Nagorno-Karabah timp de aproape treizeci de ani”.

Un text publicat în La Tribune duminică, 17 decembrie, semnat de opt personalități politice franceze care se opun organizării viitoarei COP29 la Baku, a stârnit furia diplomației azere.

Tensiuni Paris-Baku . „Împotriva colonialismului francez”

În ultimele luni, furia autorităților de la Baku față de inițiativele franceze din Caucaz a luat o nouă întorsătură. Inițial, a constat în diatribe ale președintelui Ilham Aliev împotriva „rasismului și islamofobiei autorităților franceze”, a „neocolonialismului” acestora și a dorinței ca Franța „să plătească despăgubiri” pentru testele nucleare efectuate în fostele sale colonii.

Ostilitatea azeră se reflectă în sprijinul demonstrativ pentru mișcările separatiste cele mai radicale. În iulie, Azerbaidjan a înființat Grupul de inițiativă de la Baku împotriva colonialismului francez, menit să „reunească reprezentanții mișcărilor anticolonialiste din teritoriile încă menținute sub dominație colonială”. Reprezentanți din Guyana, Martinica și Algeria au participat în special la primele întâlniri ale grupului.

Această postură „anti-colonială” este inspirată din discursurile oficialilor ruși. Într-un moment în care regimul Aliev intensifică urmărirea penală a jurnaliștilor independenți și a oponenților politici, Uniunea Europeană este îngrijorată de o apropiere între Baku și Moscova care pare din ce în ce mai evidentă. Pe 19 decembrie, un raport al Human Rights Watch a denunțat „vânătoarea guvernului azer la adresa opoziției politice din țară”, sinonimă, conform organizației, cu „lipsa de respect pentru protecția drepturilor omului în Azerbaidjan”.

(Articol de Paul Battez și Emmanuel Grynszpan; Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)