După ce etnici sîrbi au ridicat baricade rutiere, poliţia a arătat că a fost atacată de trei ori succesiv cu arme de foc, sâmbătă seara pe unul din drumurile care duc spre frontieră.

Tensiunea era ridicată duminică, 11 decembrie, în nordul Kosovo, după ce necunoscuţi au făcut schimburi de focuri cu poliţişti şi au lansat o grenadă asurzitoare asupra forţelor de ordine ale UE în cursul nopţii.

Zeci se sîrbi, care protestau contra aresatării unui fost poliţist, s-au adunat din nou în cursul dimineţii la barajele înălţate în ajun şi care paralizează traficul în două puncte de trecere a frontierei între Kosovo şi Serbia.

 Trei atacuri

La mai multe ore după crearea blocajelor rutiere, poliţia a arătat că a fost ţinta a trei atacuri succesive cu arme de foc sâmbătaă seara pe unul din drumurile care duc la frontieră. "Unităţile de poliţie, în situaţie de autoapărare, au fost forţate să răspundă cu armele lor persoanelor şi grupurilor criminale, care au fost respinse şi au plecat într-o direcţie necunoscută", potrivit unui comunicat al poliţiei.

Poliţia Uniunii Europene desfăşurată în regiune în cadrul misiunii EULEX a declarat că a fost şi ea vizată de o grenadă asurzitoare, care nu a făcut răniţi în rândurile sale. "Acest atac, ca şi cel contra unor membri ai poliţiei din Kosovo, sunt inacceptabile ", a adăugat EULEX într-un comunicat.

 Alegeri locale

Tensiunile au crescut la apropierea alegerilor locale în municipalităţile cu majoritate sîrbă programate iniţial pe 18 decembrie, pe care partidul sîrb vrea să le boicoteze. S-au auzit explozii şi tiruri mai devreme în cursul săptămânii, când autoritaţile locale încercau să pregătească votul. Un poliţist provenit din comunitatea albaneză, care făcea parte din forţele desfăşurate în regiune, a fost rănit.

La scurt timp după apariţia barajelor, preşedintele Kosovo, Vjosa Osmani, a decis o amânare a alegerilor pentru 23 aprilie. Ambasadele Franţei, Germaniei, Italiei, Marii Britanii şi Statelor Unite, ca şi reprezentanţa UE au salutat această amânare, vazând în ea o "decizie constructivă" pentru "progresul eforturilor pentru a ajunge la o situaţie mai sigură în Nord".

 Desfăşurări de poliţişti şi militari

Kosovo şi-a declarat independenţa de Serbia în 2008, dar Belgradul nu o recunoaşte şi încurajează majoritatea sîrbă din nordul Kosovo să sfideze autoritatea Pristinei. Sîrbii reprezintă circa 120.000 de persoane, dintr-o populaţie totală de circa 1,8 milioane de persoane, în majoritate de origine albaneză.

Pristina şi Belgradul au schimbat acuzaţii după ultima serie de incidente. Preşedintele sîrb, Aleksandar Vucic, a spus că va cere forţelor NATO să permită desfăşurarea de poliţişti şi militari sîrbi în Kosovo, recunoscând în acelaşi timp că nu există "nicio şansă ca această cerere să fie aprobată". Prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti, a acuzat Serbia că "amenină Kosovo cu o agresiune", notează lefigaro.fr

(Traducerea Rador)