Editura Evenimentul si Capital

Temele pentru acasă, motiv de scandal între părinți, elevi și profesori. Brambureala fără sfârșit din învățământul românesc

Autor: | | 0 Comentarii | 1638 Vizualizari

Un ordin de ministru din 2016 stabilește că timpul de lucru pentru efectuarea temelor pentru acasă nu trebuie să fi e mai mare de două ore. Trecând peste absurdul acestei reglementări – nimeni nu poate să cuantifi ce cu exactitate timpul petrecut de cei mici la lecţii, acasă – părinţii se plâng tot mai mult că odoarele lor sunt „sufocate” de teme şi că îşi irosesc copilăria învăţând. Desigur, există şi o tabără „adversă”, conservatoare, de şcoală veche, care nu poate să conceapă o renovare a sistemului sau, cel puţin, o ajustare care să-l alinieze la standardele europene, în ideea că „învăţatul n-a omorât pe nimeni”. Pe de altă parte, psihologii fac o corelaţie cât se poate de logică între sănătatea psihică a poporului român şi problemele de personalitate prin care am trecut, cu toţii, din cauza sistemului învechit de învăţământ.

Că elevilor nu le plac temele pentru acasă, e un lucru ştiut. Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din România spune însă că volumul mare de teme nu face altceva decât să îi îndepărteze pe copii de şcoală. „Personal, sunt pentru temele de acasă. Totuşi, nu trebuie să abuzăm de ele. Tema trebuie să fie un lucru complementar la ceea ce s-a făcut la școală. Nu trebuie să pui copilul să descopere acasă rezolvarea-minune. Repetându-se acest lucru, practic îl îndepărtezi de școală. Ar trebui ca profesorii să discute între ei în cancelarie, pentru a nu face abuz de teme”, declară pentru EVZ Iulian Cristache.

Pe grabă, în pauze

Unul dintre păcatele sistemului de învățământ din România ar fi programul de după-amiază al elevilor. Cei care intră la cursuri la ora 13.00 ajung acasă la ora 20.00, caz în care temele ar trebui făcute a doua zi. Andrei, un elev din Constanța, aplică o metodă ce se perpetuează de generaţii: „Îmi fac majoritatea temelor la școală, în pauze sau în orele care nu prezintă interes sau pe care profesorii nu le fac atractive. Așa pot avea și timp liber pentru mine”.

Alex, un elev din Focșani, face cam același lucru ca și Andrei. „Ne bucurăm că avem unii profesori permisivi și putem să ne rezolvăm temele în clasă, în timpul orei care nu prezintă un mare interes. Doleanța lor este aceea ca măcar doi-trei elevi să fie atenți și să-și noteze lecția. Și facem acest lucru prin rotație. Nu aș putea să îmi imaginez cum ar arăta timpul meu liber dacă nu am avea această posibilitate”, a mărturisit acesta.

Programul „Școală după școală” poate fi o soluție

Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din România este de prărere că programul „Școală după școală” este o metodă prin care elevul ar fi ajutat să înțeleagă mai bine, iar în momentul în care ar veni acasă, nu ar trebui să mai facă absolut nimic decât să socializeze, să citească o carte sau orice altă activitate extra-școlară.

„Acesta este rolul adevărat al afterschool-ului, dar, din păcate, copiii sunt înscrişi în aceste programe doar ca să aibă parte de supravegherea profesorilor. Nu știu de ce există refuzul din partea unor directori pentru a implementa acest program. Ar trebui să înțeleagă că succesul învățământului ar trebui să se bazeze pe acest program”. Iulian Cristache insistă: „Din păcate, există o ruptură între profesori și părinți, iar unii părinți evită să aibă un dialog cu profesorii, ca să nu îi deranjeze și ca profesorul să nu se răzbune pe copil”.

Păcatul capital al educației: subfinanțarea acesteia

„Tot învățămîntul este calculat în jurul unei cifre contabile, pe cifra alocată în vățământului. Se aruncă în bătaie de joc o cifră, prin care noi trebuie să ne descurcăm. Din păcate, educația este centrată pe sumele alocate de Ministerul de Finanțe. Acesta este adevărul. În acest moment putem spune că sistemul educațional este la pământ și datorită subfinanțării”, conchide președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din România.

La numite discipline se mai exagerează

„Un elev nu are foarte multe teme, dar există și exagerări. Sunt colegi care dau teme multe la o anumită disciplină, iar astfel elevii se aglomerează. Eu predau Limba română, dar mă consult și cu colega care predă Matematică să văd câte teme a dat la o clasă, pentru a reglementa eu volumul de teme. Nu știm exact cu ce se confruntă decât atunci când suntem diriginți și ni se plâng copiii. M-am întâlnit cu situații în care elevii îmi spuneau că au foarte multe teme și nu au avut timp să învețe și să nu îi ascult. Este un subiect delicat. La anumite discipline se mai exagerează, dar nu este o anumită regulă, încercăm să respectăm anumite reglementări”, ne-a declarat Alexandra Sprânceanu, diriginte Colegiul Comercial Carol I Constanța.

„De aceea de duci la școală, să înveți”

Lidia Angelescu, director al Liceului Teoretic „Traian” din București, pune dreptatea în balanță: „Eu nu am auzit că elevii s-ar plânge că au prea multe teme, dar tot ar trebui o dezbatere între profesori și elevi. Profesorii sunt destul de flexibili și sensibili la modul de comportament și la reacțiile copiilor. Profesorii trebuie să dea teme în funcție de capacitatea elevilor, celor care pot mai mult să primească pe măsură, cei care nu se descurcă să primească teme mai ușoare. Profesorii caută soluții de mobilizare și se adaptează în funcție de colectivul fiecărei clase. Când eram eu elev, aveam multe teme pentru acasă, dar nu m-am dus vreodată la școală cu tema nefăcută. Știai că de aceea de duci la școală, să înveți. Nu aveai alternative.”

„Ne trimitem copiii la școală pentru a dobândi educație”

„Dacă vorbim punctual de Colegiul pe care îl conduc, nu am avut plângeri din partea părinților cu privire la teme pentru acasă. Acest lucru înseamnă o pondere adecvată a sarcinilor pentru acasă, astfel încât ele să fie relevante și să producă eficiență în cadrul sistemului de educație, în urma informațiilor dobândite acasă. Temele pentru acasă țin de reglajul din partea specialiștilor în educație. Fiecare profesor știe să își dozeze nivelul și volumul temelor, astfel încât să vină complementar. Există cadre didactice care dau teme diferențiate, în funcție de nivelul elevilor. În experiența didactică de-a lungul timpului am învățat că prima cheie a succesului didactic este munca în echipă. Cel puțin la nivelul unității de învățământ pe care o conduc, funcționează. Profesorii se consultă între ei cu privire la volumul temelor pentru acasă. Acolo unde nivelul temelor de acasă devine împo vărător, intervine o problemă. Aceeași părinți care semnalează că volumul temelor pentru acasă este prea mare, sunt, de regulă și cei care evaluează o școală sau un profesor, prin prisma volumului de informații și de teme pe care îl primesc elevii. Am auzit adesea spunând că o școală este bună pentru că se primesc teme pentru acasă, că se face carte. Până la urmă, de ce ne trimitem copiii la școală ? Ne trimtiem copiii la școală pentru a dobândi educație, pentru a avea un om așa cum îl cere societatea... Sau ne trimitem copiii la școală să ne plângem într-una? Procesul de educație se realizează prin recompensă, dar se realiează într-o anumită măsură și prin constrângere. Competența în cadrul elevului se formează în timp, chiar dacă pe moment poate apărea inutilitatea unei teme”, ne-a spus Alina Bărăian, director Colegiul Național „George Barițiu” din Cluj.

Copiii din Finlanda nu au teme pentru acasă

Copiii din Finlanda petrec cel mult 20 minute făcând teme. De ce? Pentru că „trebuie să aibă mai mult timp să fie copii, să fie tineri, să se bucure de viaţă”, spune fostul ministru al educației, Krista Kiurn. Profesorii finlandezi sunt, în unanimitate, de acord cu lipsa temelor: „Copiii pot face alte activităţi acasă: să citească, să facă sport, muzică sau să stea cu familia”. Cu alte cuvinte, orice activitate extraşcolară (în afara temelor) este o nouă experienţă pentru copii, care îi ajută să se dezvolte psihic şi emoţional.

Un elev finlandez în vârstă de 17 ani, Lukas Milancius, trage un semnal de alarmă asupra modului în care trebuie privit sistemul de învăţământ: „Vreau să ştiu de ce alte ţări nu adoptă acest sistem de educaţie. Aş fi fost într-o situaţie extrem de dificilă dacă aş fi fost obligat să fac foarte multe teme şi să petrec mult timp la şcoală, căci nu aş mai fi avut timp să desfăşor activităţile care îmi fac plăcere”.

S-a intamplat in direct, la Realitatea TV! Rares Bogdan: Vor sa ma aresteze

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI