Atacul terorist de la baza militară americană de la Pensacola continuă să agite apele în Statele Unite. Nu e vorba, însă, de mersul anchetei sau de delicata problemă a terorismului islamic, ci de o chestiune care privește pe toată lumea- criptarea telefonelor inteligente. Și oare chiar e de mirare că serviciile secrete folosesc interesul public ca să justifice accesul neîngrădit la toate informațiile de care au sau ar putea avea nevoie?
Scandalul l-a declanșat procurorul general al Statelor Unite William Barr, cu patru luni în urmă, acuzând Apple că nu a ajutat FBI-ul să decripteze cele două iPhone-uri ale lui Mohammed Saeed Alshamrani, teroristul de la Pensacola, scrie Claude Barfield pe site-ul nationalinterest.com. Potrivit ziaristului american, atacul procurorului general al SUA părea încă de la început ușor ciudat. Dacă ar fi fost vorba de modele mai vechi de telefoane inteligente, FBI ar fi putut scăpa de orice problemă plătind unei firme specializate să spargă criptarea.
În cazul unor telefoane de ultimă generație, însă, foarte probabil nici măcar cei de la Apple nu ar fi putut fi de prea mult ajutor. Ultimele evoluții din acest scandal par să arate că nu ancheta de la Pensacola era motivul nervozității lui Barr, ci cu totul altceva. Deși FBI anunță că a reușit să decripteze telefoanele, „Barr încă atacă Apple pentru criptarea iPhone”.
Oficial, procurorul general al SUA și directorul FBI, Christopher Wray, spun că au avut nevoie de foarte mult timp pentru a “sparge” telefoanele și asta a întârziat ancheta.
În această ordine de idei. Barr susține că Apple nu numai că nu a ajutat ancheta, dar compania a acționat pentru a-și proteja interesele de afaceri, fără să țină cont de pericolele care planează asupra populației. În replică, Apple susține că a furnizat toate fișierele la care a avut acces și a oferit continuu „asistență tehnică” pentru birourile FBI din Jacksonville, Pensacola și New York”.
Cum e greu de crezut că Apple își permite să se joace cu lucruri atât de serioase în Statele Unite, cel mai probabil atacul lui Barr are alt scop, acela de a solicita o legislație care să oblige companiile de IT să o lase mai moale cu criptarea.
Ideea nu e deloc nouă, de la „Războiul împotriva terorismului” încoace, există o presiune constantă a instituțiilor de siguranța ale statului de a căpăta acces la toate asupectele vieții private a cetățenilor. Nu toată lumea este, însă, de acord ca în numele interesului public să fie permisă orice imixtiune în sfera vieții personale.
Un studiu recent, elaborat de un grup de lucru format din foști factori de decizie și funcționari publici, membri ai comunității de afaceri și experți juridici și tehnologici, și publicat de Carnegie Endowment for International Peace, respinge în mod explicit „pozițiile absolutiste” în această problemă delicată. Nu li se poate cere forțelelor de siguranță ale statului să nu încerce să acceseze informații criptate, susține studiul. Pe de altă parte, însă, nu se poate nici pretinde că forțe însărcinate cu securitatea nu își pot face treaba fără acces neîngrădit la datele criptate.
Marea problemă este că unele servicii secrete își depășesc uneori atribuțiile și se implică în lupta politică sau în sfera afacerilor, folosind datele confidențiale la care au acces. Cu cât accesul la asemenea informații este mai mare, cu atât cresc și posibilitățile de manevră. Măcar din acest punct de vedere, teoriile conspirației chiar au un sâmbure de adevăr – amenințarea teroristă este mană cerească pentru serviciile secrete,