Are loc, potrivit sursei citate, o abrutizare a unei generaţii care reprezintă – sau cel puțin reprezenta – o speranţă. Sociologul Bruno Ștefan, președintele Biroului de Cercetări Sociale, a comentat pentru EvZ influența tehnologiei asupra comunicării și a relațiilor interumane.

În fapt, tehnologia nu este morală sau imorală, ci amorală, este în afara moralei – un instrument menit să ușureze anumite activități, iar morale sau imorale sunt intențiile cu care o folosim.

“Dacă unii o folosesc pentru a acționa asupra altora, alții o pot folosi pentru a se apăra, pentru a se promova, pentru a dezvolta relații. La același telefon mobil putem înjura pe unii și altora le putem spune cuvinte frumoase. Într-o societate liberă, care are la bază încrederea dintre indivizi (și aceasta este baza funcționării oricărei societăți sau instituții, iar ea trebuie continuu dezvoltată), oamenii găsesc mereu soluții de protejare împotriva acțiunilor nocive. În societățile totalitare, statele iau adesea decizii de interzicere a unor tehnologii declarând că scopul este protecția cetățenilor, dar deseori scopul îl reprezintă protecția propriei puteri.

Unele tehnologii s-au născut cu scopul explicit de facilitare a relațiilor dintre oameni și a comunicării (telefonul mobil, facebook-ul, internetul, etc.) și e normal ca unii să le folosească pentru a-și spori puterea, controlul, influența asupra altora. Societățile (și nu statele) trebuie să găsească mecanisme de protecție împotriva acțiunilor nocive ale unor indivizi. Aceste tehnologii afectează mințile și sufletele oamenilor, iar oamenii de știință, filosofii și politicienii discută destul de mult și acționează (prin proiecte legislative, noi tehnologii, etc) pentru diminuarea efectelor negative și reglementarea utilizării lor. Astfel de discuții au fost și în trecut când s-au inventat locomotiva cu aburi, electricitatea, telefonul, etc”, a afirmat Bruno Ștefan.

Unde își are rădăcina haosul instalat printre generațiile tinere?

Să fie de vină cotele atinse de evoluția inevitabilă a inteligenței artificiale? Sau lipsa de control, obsesia dezvoltată față de online? Desprinderea de palpabil, dar și de spirit? A declanșat tehnologia de comunicare, internetul, online-ul, un proces de ocultație a raporturilor din sfera socială?

“Tehnologiile influențează în mod cert cultura oamenilor, o modelează, o redefinesc, o face să țină cont de ea atunci când intră în viața publică. Tiparul a accelerat dezvoltarea culturii, i-a dat o altă traiectorie. La fel și radioul, televiziunea, internetul, facebook-ul. Modelele culturale dinaintea lor au trecut în desuetudine, iar ele au creat alte forme de cultură”, este de părere sociologul Bruno Ștefan.

“Unii nostalgici deplâng decăderea nivelului cultural, dar de fapt oamenii citesc mai mult, spiritualitatea lor se dezvoltă în alte direcții. Nu mai citesc prea multe cărți tipărite, dar le citesc online și accesul facil la ele arată că de fapt citesc mai mult.

Citesc și altceva mai mult, care este scris în alt limbaj mai ușor de înțeles și de folosit: postări pe facebook în locul site-urilor unor ziare, urmăresc scurte filmări pe TikTok. Și astea sunt forme de cultură. Sunt generații care au crescut cu anumite tehnologii care au modelat anumite forme de cultură, iar acele forme li se par normale. Diminuarea influenței lor și apariția altor forme de cultură li se pare o degradare, o agresiune, pentru că de fapt trece în desuetudine ceva care le-a modelat viața și nu vor să accepte că și-au trăit viața în ceva care nu mai are sens.

Dezvoltarea intelectuală se produce atunci când oamenii fac efort al minții: exerciții matematice, logice, creative, când scriu, filmează, desenează, proiectează ceva din ce în ce mai complex. Tehnologiile pot facilita acest efort, dar adesea sunt folosite pentru recreere, ca transmițătoare de mesaje la care oamenii reacționează în mod pasiv (se uită, dau like sau înjură ori scriu scurte opinii).

Efortul intelectual este stimulat sau inhibat de mediul social în care indivizii trăiesc, de nivelul de cultură și inteligență al părinților, prietenilor, colegilor, rudelor apropiate. Rețelele de socializare pot facilita dezvoltarea intelectuală: se poate crea o modă a exercițiilor matematice, concursuri, teste de inteligență dese, premii pentru creații științifice și artistice. Dacă profesorii s-ar adapta mai ușor la aceste tehnologii ar putea stimula dezvoltarea intelectuală a unei țări în ritm accelerat”, s-a exprimat Bruno Ștefan.

“Categoric se produce o reinventare a indivizilor odată cu utilizarea unor tehnologii: își schimbă activitățile, depun efort să fie prezenți pe diverse platforme, să obțină aprecierile cât mai multor oameni. Ele exercită o seducție uriașă: îi face să-și petreacă mult timp pe ele, citind, căutând, informându-se, distrându-se. La fel ca în trecut, când stăteau ore în șir în fața televizorului, acum stau ore în șir pe telefoane, tablete, sau calculatoare.

Bineînțeles că excesul dăunează: vederea se deteriorează datorită focalizării intense pe ecran fără clipire pentru umezirea ochilor, coloana se deformează datorită șederii prelungite pe scaun în fața monitorului, mușchii se atrofiază datorită nemișcării, mintea o ia razna datorită lipsei comunicării și interacțiunilor directe, face-to-face, burta crește din cauza lipsei de efort și a mâncării în timpul navigării pe diverse site-uri sau pagini, oasele și articulațiile anchilozează, inima își reglează altfel ritmul din cauza poziției și a inactivității.

Intrarea tot mai adâncă în mediul virtual sărăcește relațiile directe, reduce exprimarea sentimentelor pozitive, stimulează agresivitatea verbală. Dar aceste lucruri negative pot fi diminuate dacă părinții, profesorii și alte persoane influente din jur intervin cu autoritate, stimulând deconectarea în favoarea interacțiunilor directe, a sportului, plimbărilor, vizitelor, convorbirilor cotidiene cu cât mai mulți oameni.”

Generațiile tinere nu sunt pierdute

Sociologul Bruno Ștefan susține că generațiile tinere nu sunt pierdute – nici cultural, nici intelectual – și, totodată, se bucură de libertate mai mult decât s-au bucurat generațiile vârstnice.

“Au o lejeritate în interacțiunea cu cât mai mulți oameni, pe care generațiile trecute nu au avut cum să o aibă, de spaima Securității și a regimurilor politice opresive. Intră ușor în contact cu oameni din alte țări, alte culturi și stăpânesc mai bine limba engleză. Au curaj, tupeu, îndrăzneală să facă ce își doresc. Cei mai buni pleacă la școli înalte din lumea civilizată, iar studii superioare fac semnificativ mai multe persoane din aceste generații decât din generațiile trecute. Educația permanentă, masteratele, doctoratele, cursurile postuniversitare, etc. devin lucruri firești pentru tot mai mulți pentru că accesul nu le mai este împiedicat ca în deceniile anterioare.

E o generație mică din punct de vedere numeric; numărul celor născuți în ultimii 25 ani e de câteva ori mai mic decât al celor născuți în anii 1966-1977. Nu a cunoscut concurența, sărăcia, opresiunea politică, bătălia pentru resurse (casă, alimente, mașină, călătorii, educație, funcții, putere, etc.). Privește viitorul mai relaxat, fără prea multe frustrări. Este așa cum și-au dorit să fie și generațiile anterioare; o împlinire a așteptărilor lor”, a declarat sociologul.

Existând, însă, un decalaj al României față de Europa Occidentală, SUA, Japonia, etc, Bruno Ștefan atrage atenția asupra evoluției generațiilor asemănătoare: “o creștere a luxului, a hedonismului, a plăcerilor de tot felul; o absență a planurilor mari ce necesită încrâncenare, efort uriaș, tensiuni, conflicte; o indiferență față de trecutul recent și față de cultura, obiceiurile și valorile pentru care generațiile anterioare s-au chinuit să le creeze; o curiozitate față de culturi îndepărtate și puțin cunoscute; o îndepărtare de Biserică în favoarea unei spiritualități eclectice; globalizarea tot mai accelerată a felului de a fi și reducerea diferențelor etnice”.

Cum va fi omul viitorului?

În scurt timp, oamenii vor primi scoruri de influență socială și valoare profesională sau morală, la fel cum se întâmplă în prezent, în China, datorită dezvoltării inteligenței artificiale. Scorurile inteligenței analitice sau emoționale ale fiecărei persoane, ori ale stării de sănătate, ale muncii, ale mișcării și călătoriilor, ale celor mai diverse activități umane vor fi accesibile oricui. Nu doar ale persoanelor, ci și ale organizațiilor, localităților, statelor, susține președintele Biroului de Cercetări Sociale.

“Aceste cuantificări tot mai sofisticate, mai profunde, mai neobișnuite, vor mișca societățile și indivizii cu o viteză tot mai mare. În același timp, problemele de spiritualitate, de sens al vieții, de credință, mântuire, fericire, vor fi mai intens abordate.

Oamenii vor munci mai mult, vor produce mai mult, vor lucra pe cont propriu și se vor asocia cu alții tot mai des, vor învăța mult și lucruri tot mai sofisticate, vor avea bunuri cu valoare intelectuală ridicată, vor fi mai puțin războinici, mai toleranți, mai manierați dar mai puțin eleganți, vor mânca alimente care acum sunt rare sau imposibil de găsit sau de produs, vor fi mai casnici, mai gurmanzi, dar mai singuri, cu prietenii firave dar multe, vor reinterpreta istoria și vor căuta în trecut tot mai mult pentru a găsi ceva relevant pentru prezentul și viitorul lor, căci vor da un alt sens timpului, divinității și vieții lor”, a conchis sociologul Bruno Ștefan.