Tehnica SPECT: ce ne spune despre creierele femeilor și ale bărbaților?
- Căt ălina Curceanu
- 28 ianuarie 2018, 10:52
Un studiu efectuat cu ajutorul unor tehnici provevind din fizica nucleară arată cum anumite regiuni ale creierului, precum cortexul prefrontal și regiunea limbică, sunt mai active la femei decât la bărbați.
Rezultatele acestui studiu ar putea fi extrem de utile in tratarea unor afectiuni precum Alzheimerul sau a dementei.
Creierul barbatilor este putin mai mare, cam cu 8%, decat cel al femeilor. Inseamna oare ca barbatii sunt mai inteligenti? Nicidecum, intrucat ceea ce conteaza cel mai mult este cat de activ este creierul si, din acest punct de vedere, dimensiunea acestui organ joaca desigur un rol important, insa activitatea creierului depinde de mult mai multi factori.
Tocmai pentru a studia diferentele intre activitatea creierului intre barbati si femei un grup de cercetatori de la Amen Clinics din Newport (California) a decis sa foloseasca asa-numita metoda SPECT (Singe Photon Emission Computerized Tomography) pentru a obtine imagini ce ne dau informatii directe despre activitatea creierul. Rezultatele au fost recent publicate intr-un articol in revista Journal of Alzheimer’s Disease.
SPECT este o tehnica in cadrul careia se introduc in corp substante radioactive ce sunt legate in molecule cu rol functional in organism si care se dezintegreaza emitand raze gamma ce sunt masurate cu detectoare de particule si cu ajutorul carora se obtin imagini ale diverselor organe (precum creierul) furnizandu-ne detalii despre modul in care acestea functioneaza.
Grupul de cercetatri americani a efectuat teste SPECT asupra a 119 persoane sanatoase si 26.683 de persoane cu afectiuni psihiatrice, analizand 46.034 de imagini. Acest studiu este cel mai amplu de acest gen realizat pana in prezent.
Ceea ce cercetatorii au analizat a fost practic fluxul de sange din diversele regiuni ale creierului, atat in stare de repaus cat si in efectuarea diverselor teste cognitive, efectuand in final o comparatie intre barbati si femei.
S-a ajuns astfel la concluzia ca exista o diferenta intre barbati si femei, intre activitatea creierelor acestora. Femeile se caracterizeaza printr-o activitate, adica un flux al sangelui crescut, in zona cortexului prefrontal. Aceasta regiune a creierului este responsabila cu controlul atentiei si a impulsurilor si, fiind mai activa la femei, ar putea explica cum de acestea sunt mai intuitive si au o empatie si un autocontrol mai ridicate decat barbatii. Barbatii au regiunea creierului dedicata coordinarii miscarilor mai dezvoltata decat femeile.
Un flux al sangelui mai ridicat la femei a fost observat inclusiv in regiunea limbica. Regiunea limbica reprezinta stratul mijlociu al creierului, care include conexiuni neuronale ce asigura capacitatea de a simti emotii dar si impulsul de a se hrani. Acesta regiue este responsabila de disturbari in alimentatie, stari de anxietate, depresie si insomnie. Faptul ca regiunea limbica este mai activa la femei ar putea explica de ce acestea sunt mai expuse si mai vulnerabile fata de anumite problematici decat barbatii.
Femeile sunt mai predispuse sa se imbolnaveasca de Alzheimer decat barbatii, in timp ce astestia din urma sufera mai des de probleme de natura comportamentala sau de sindromul de deficit de atentie si de hiperactivitate. Acestea ar putea fi explicate tocmai printr-o diferenta intre functionarea creierelor la femei si la barbati, fiind acesta unul dintre obiectivele cercetatorilor de la Amen Clinics.
Utilizarea imaginilor produse cu ajutorul SPECT ar putea fi de mare folos in viitor intrucat ar putea duce la personalizarea tratamentelor in functie de regiunea creierului care sufera cel mai mult de o reducere a activitatii. Aceste tratamente de precizie ar putea avea bemeficii mult mai mari si mai rapide decat tratamentele relativ generice de la ora actuala.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro