Ministrul Sănătăţii vrea să supra-impoziteze berea, împreună cu produsele fast-food. Băutura naţională a românilor, de la Caragiale încoace, e considerată un viciu care trebuie taxat suplimentar.

La prima sa ieşire publică, ministrul Vasile Cepoi şi-a anunţat intenţia de a introduce, în noua lege a Sănătăţii, o taxă pe fast-food şi bere. "Prin noua lege, încercăm introducerea taxei pe produsele nesănătoase tip fast-food, care aduc prejudicii sănătăţii şi, de asemenea, pe berea cu alcool", a declarat Cepoi. "Există o morbiditate crescută pe anumite boli cauzate de alimentaţia nesănătoasă şi ar fi firesc ca aceste produse să fie suprataxate pentru a reduce consumul lor. De asemenea, berea este produs alcoolic şi, aşa cum celelalte produse alcoolice sunt suprataxate (taxa pe viciu), e firesc ca şi berea cu alcool să intre în această categorie", a explicat Cepoi strania alăturare fiscală a produselor. Cu un an în urmă, ministrul de atunci al Sănătăţii, Cseke Attila, încercase să taxeze fast-food-ul, dar s-a împotmolit când a trebuit să definească termenul. De bere, însă, nu a îndrăznit să se atingă nimeni. Dincolo de simbolistica sa naţională, cu origini caragialene, medicii sunt unanimi în a aprecia calităţile berii: "În unele ţări, berea este considerată aliment. La noi nu, deşi are o multitudine de beneficii: reduce colesterolul, previne bolile de inimă, combate litiaza renală, previne osteoporoza sau infecţiile gastrice", explică nutriţionistul Corina Zugravu, care precizează şi cantităţile zilnice recomandate: 330 de ml pentru femei şi 660 de ml pentru bărbaţi. Consumul de bere pe cap de locuitor în România e de 89 de litri anual, mult sub media europeană. "O s-o discutăm. N-o cunosc", a comentat Ponta iniţiativa lui Cepoi. "Producătorii vor dilua reţeta, iar românii, mari amatori de bere, o să cumpere oricum" - Mencinicopschi