Omar bin Laden, fiul în vârstă de 29 de ani al celui mai vânat om de pe planetă, mai calcă uneori prin barurile de striptease. Acolo soarbe din priviri mişcările lascive ale dansatoarelor, mai pufăie o narghilea, se mai plânge că se feresc toţi să facă afaceri cu el, ca de un lepros, sau mai scapă câte o remarcă de-ţi stârneşte fiori.

"Fiul trebuie să-şi întreacă tatăl!", spunea, în ianuarie 2010, în revista "Rolling Stone Magazine", într-un interviu care aruncă o nouă lumină asupra trecutului "capului" Al Qaeda.

Singurul dintre fiii lui Osama bin Laden care şi-a părăsit tatăl pentru a gusta din plăcerile vieţii şi-a trăit adolescenţa în Afganistan, în tabăra de terorişti. A plecat cu câteva luni înainte ca tatăl să atace "Turnurile gemene".

În amplul reportaj, semnat de Guy Lawson, despre "fiul rătăcitor" al teroristului, se deschide o perspectivă unică asupra lui Osama bin Laden. Un tablou cu un tată rece, brutal, care-şi bate copiii şi care le sugerează, cu un zâmbet subţire, că poate n-ar fi rău să-şi treacă numele pe lista voluntarilor ce urmau să deturneze avioanele pe 11 septembrie 2001.

"Mi-e teamă pentru lume"

"Pentru Omar, Osama bin Laden nu e nici luptător jihadist pentru libertate, nici criminal în masă - e un om pierdut, cu defecte, e fanaticul care şi-a reprimat dragostea, şi-a bătut şi trădat copiii, şi-a distrus familia urmărindu-şi fantezia de a deveni profet al zilelor noastre", scrie Guy Lawson, autorul reportajului.

Fiul teroristului tocmai îşi publicase memoriile, alături de mărturiile mamei sale, într-un volum cu titlul "Growing Up Bin Lade" – "Cum să creşti ca un Bin Laden", n.r. – semnat de Jean Sasson. În carte, Omar descrie câteva momente surparealiste alături de tatăl său.

"Tata e o personalitate puternică. Nimeni nu-l poate opri să-şi urmeze visul. Ori primeşte ce vrea, ori moare", mărturisea Omar, aproape profetic, adăugând că de fiecare când vede chipul tatălui la televizor devine brusc îngrijorat. "Mi-e imediat teamă pentru mine, pentru tata, pentru lume".

"Nu aveam voie să râdem"

Când Omar era copil, în Arabia Saudită, Osama bin Laden era plecat în Afganistan, unde se lupta cu sovieticii. Pe atunci era "eroul Vestului". Anii petrecuţi acolo însă l-au radicalizat şi i-au transformat stilul de viaţă într-unul spartan, se destăinuia fiul teroristului în "Rolling Stone Magazine".

Tatăl devenise o stâncă de care fiii se loveau, rănindu-i în permanenţă dintr-un principiu primitiv al educaţiei. "Viaţa trebuie să fie o povară", le spunea teroristul fiilor săi. "Vei deveni mai puternic dacă vei fi tratat rău. Veţi deveni adulţi capabili să îndure multe greutăţi".

Erau, până la urmă, toţi, copiii unui miliardar saudit. Însă cărora nu le era permis să ducă aceeaşi viaţă ca aceea pe care verişorii lor din "high life"-ul saudit o duceau. Fără filme, fără televizor, fără muzică. Simbolurile vestului erau "răul vieţii moderne". Omar a crescut fără jucării, fără dulciuri sau răcoritoare, fără inhalator pentru astmul de care suferea. Tatăl îl sfătuia, dacă se asfixia, să respire printr-un fagure de miere.

"Nu aveam voie să spunem glume. Ni se ordona să nu ne manifestăm niciodată bucuria. Ne-a spus că putem totuşi zâmbi, atâta timp cât nu râdeam. Dacă ne pierdeam controlul asupra sentimentelor şi lătram un hohot de râs, trebuia să fim atenţi să nu ni se vadă dinţii. Am fost în situaţii în care tatăl meu a numărat, la propriu, câţi dinţi ni se vedeau şi apoi ne-a pedepsit de atâtea ori câţi dinţi a văzut", scrie Omar în autobiografia sa, citată de revista americană.

Copilărie prin "vizuini"

În 1992, Omar avea zece ani şi era mutat, cu restul familiei, într-o tabără, în Sudan. Copiii erau rupţi de lume. Omar mărturiseşte că improviza, pentru a se simţi legat de restul lumii: îşi ruga prietenii de şcoală să-i recite, replică cu replică, bucăţi din popularul film de acţiune al vremii, "Rambo". Sylvester Stallone devenise erou și pentru fiul de terorist, ca pentru milioane de alţi copii din lume.

Peste ani, după oribilul atentat de la World Trade Center, după ce Omar era departe de tatăl său, undeva la Roma, managerul hotelului unde stătea l-a chemat special ca să-l cunoască pe starul american, aflat într-o vizită. Stallone nu l-a privit în ochi. A spus ulterior că este "fiul lui Hitler".

Ce-i drept, acţiunile tatălui dinaintea tragediei de la New York nu erau străine de cei mici. Copilăria lui Omar a fost o alergătură între "vizuinile" unde erau târâţi la fiecare bombă detonată la ambasade. Omar a devenit în astfel de locuri prieten cu atentatorii primului atac de la World Trade Center, pe atunci şi ei copii.

Bin Laden şi animalele-cobai

Fiii lui Bin Laden au fost trimişi la una dintre cele mai bune şcoli din Sudan, până când un asalt asupra taberei l-a convins pe capul Al Qaeda să se dedice şi mai mult Jihadului. Omar descrie cum tatăl său îşi instruia adepţii, folosindu-se inclusiv de animalele copiilor săi. Într-una din zile, câţiva dintre adepții din tabără au călcat intenţionat cu maşina maimuţa de care Omar avea grijă. Tatăl său îi convinsese că animalul era un evreu transformat în maimuţă de "mâna lui Allah".

Un alt moment incredibil - documentat pe casete video descoperite de americani într-una din ascunzătorile teroristului şi amintit de Omar în autobiografia sa - este cel în care tatăl său, aflat de data aceasta în Afganistan, după 1996, testa substanţe chimice pe căţeluşii fătaţi de căţeaua favorită a fiului. "Mai bine că erau câinii mei şi nu ai altcuiva", spunea, în urmă cu un an, Omar.

Victima executată

În interviul din ianuarie 2010, Omar numeşte lumea tatălui - în special cea de după 1996, când şi-a găsit "refugiu" în Afganistanul unde localnicii îl numeau "şeic" - drept "una nebună". Scene parcă rupte din filme horror, povestite de fiu, arată unde ajunsese "filosofia" tatălui după ce a ajuns, din nou, în țara talibanilor.

Într-una din zile, unul dintre prietenii lui Omar a fost violat în grup, de cei aflați în tabără. "Violatorii l-au insultat şi mai mult făcând fotografii în timpul şi după viol", îşi aminteşte Omar în cartea sa de memorii. Fotografiile au ajuns în mâinile lui Ayman Muhammad al-Zawahri, "adjunctul" lui Bin Laden – "un psihopat", după descrierea lui Omar. Acesta a dat verdictul: victima e de vină, pentru că este homosexual. Băiatul a fost târât într-o încăpere unde al-Zawahiri l-ar fi executat personal cu un glonţ în cap.

Jihad, prin megafon

În munţii Tora Bora, Osama bin Laden îşi petrecea zilele propovăduind prin megafon Jihadul. Asculta BBC la radio şi apoi, furios, urla în staţie despre "răul american".

Pe Omar l-a "promovat", lăsându-l să-i aducă zilnic ceaiul. Tânărul Bin Laden susţine că tatăl i s-a destăinuit într-unul din aceste momente, între patru ochi: era îndurerat deoarece ar fi fost părăsit de mic de tatăl său, care îl bătea. "Eram contrariat", scrie Omar în cartea de memorii. "Dacă după atâţia ani îşi amintea cât de mult l-a durut când tatăl său l-a lovit sau ignorat, n-am înţeles cum putea, atât de simplu şi cu atâta ardoare, să ne bată sau să ne ignore pe noi, fiii săi?". O întrebare pe care însă Omar nu a îndrăznit să i-o pună teroristului niciodată.

Propunere pentru copii

Omar susţine că nu s-a antrenat alături de membrii Al Qaeda – "nişte soldaţi prostuţi, mulţi dintre ei fugiţi de acasă din cauza problemelor", după cum îi descrie. Însă recunoaşte că a fost iniţiat în folosirea mitralierelor şi tancurilor ruseşti. Noaptea însă, susţine Omar, visa la evadare, ascultând avioanele care zburau non-stop peste tabără. Opt dintre copiii lui Osama erau atunci acolo, în Afganistan. Tatăl avea planuri pentru ei.

În 1999, când Omar a împlinit 17 ani, Osama bin Laden a decis să-l trimită în zona de conflict, unde Ahmad Shah Massoud lupta cu talibanii, pentru "a dovedi că este bărbat". Omar a văzut acolo, timp de 35 de zile, cum se luptau musulmanii între ei şi susţine că a revenit revoltat, înainte de terminarea "stagiului” ordonat de tată.

Tatăl s-a răcit din acel moment. Peste un timp l-a pus în fața "testului suprem". I-a sugerat – se pare că teroristul niciodată nu dădea ordine directe, ci doar sugera, insinua, restul era făcut de adepţi de la sine – să se înscrie şi el, alături de alţi fraţi, pe o listă de voluntari pentru atentate sinucigaşe.

Era în jurul datei la care Osama bin Laden plănuia atacul de la 11 septembrie."Capul" Al Qaeda le-ar fi zis fiilor: "Dacă vreunul dintre voi, copiii mei, vreţi să mergeţi, ar trebui să vă înscrieţi numele pe listă"."Apoi s-a îndepărtat de lângă locul unde eram. Zâmbea, de parcă era ceva doar între el şi Dumnezeul lui", povesteşte Omar.

Bin Laden, fericit de victoria lui Bush Jr.

Biografia fiului celui mai căutat terorist de pe planetă menţionează că acesta s-a rupt total de tată în aprilie 2001, când a aflat de la "luptătorii mai bătrâni" că se pregătea "un mare plan". Surprinzător, tatăl Bin Laden şi-ar fi lăsat fiul să plece, de bunăvoie. I-ar fi dat chiar 10.000 de dolari cash, ca ajutor.

Ultima oară când l-a văzut, descrie Omar în interviul dat în revista americană, cel ce avea să devină cel mai vânat om de pe planetă afişa acelaşi zâmbet scurt, de neînţeles, pe sub barbă.

Atentatele de la World Trade Center erau aproape, tabăra fundametalistă fierbea."Eram încă în Afganistan când Bush a fost ales", îşi aminteşte Omar bin Laden contextul. "Tatăl meu era atât de fericit! Era exact genul de preşedinte de care are nevoie - unul care atacă şi cheltuieşte bani şi sparge ţara(...)”, spune. Apoi adaugă: „Sunt sigur că tata l-ar fi vrut mai degrabă pe McCain ca preşedinte SUA acum, decât pe Obama". PORTRET

Într-un interviu acordat acum 13 ani, Osama bin Laden explica de ce-i urăşte pe americani: "Încearcă să se impună în faţa tuturor". Promitea că, la fel ca duşmanii lui, nu va arăta milă pentru civili

TRANSFORMARE. Imaginea lui Osama bin Laden, retuşată de specialişti pentru a corespunde vârstei FOTO: REUTERS

În mai 1998, atunci când John Miller - jurnalist la postul american ABC News - făcea un drum lung prin Pakistan şi apoi prin pustietăţile Afganistanului pentru un interviu, nu avea habar că acela care-i va răspunde la întrebări va deveni, în scurt timp, cel mai căutat om al planetei.

În mai 1998, reprezentanţele diplomatice ale Statelor Unite din Kenya şi Tanzania nu săriseră încă în aer, iar turnurile gemene din New York erau clădiri de birouri şi nu simboluri. Miller avea să povestească acea întâlnire în revista "Esquire" din februarie 1999.

Căderea Uniunii Sovietice, o lecţie de învăţat

În zgomotul asurzitor al unor focuri de mitralieră, Osama bin Laden i-a condus pe ziarist şi pe cameramanul său într-o baracă. Liderul reţelei al-Qaida avea o voce moale şi înaltă, ca de unchi sfătos. Îmbrăcămintea părea perfect adaptată încurcatei sale poveşti: purta o haină militară fără însemne, iar pe deasupra avea un şal auriu. Sub jacheta verde se vedea haina tradiţională a musulmanilor. Şi-a sprijinit arma lângă perete şi a început să vorbească.

Osama bin Laden se născuse în Arabia Saudită. Era unul dintre cei douăzeci de fii ai lui Muhammad bin Laden, un magnat al construcţiilor. Banii familiei l-ar fi putut îndrepta spre vreo universitate occidentală. Dar a venit războiul. În decembrie 1979, pe când Osama avea 22 de ani, Uniunea Sovietică a invadat Afganistanul. Aşa că tânărul a finanţat o armată multinaţională, a luat buldozere care să sape tranşee. Bin Laden i-a spus ziaristului că arma de lângă el e câştigată într-o luptă corp la corp.

Sovieticii s-au retras, iar Bin Laden spunea că de pe urma acelui război a rămas o lecţie de învăţat: "Cu ajutorul lui Allah, steagul lor a căzut câţiva ani mai târziu şi a fost aruncat la gunoi şi n-a mai rămas nimic care să se numească Uniunea Sovietică". În plus, acel război a şters din mintea multor musulmani "mitul superputerilor".

Pentru mulţi, viaţa începuse să se confunde cu războiul. Erau tineri dornici să-l urmeze, dar nu se întrezărea nicio bătălie. În decembrie 1992, Osama bin Laden le-a găsit una: Statele Unite, care pe atunci conduceau o misiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite în Somalia, o ţară majoritar musulmană, devastată de foamete şi de crize politice.

"Istoria americană nu distinge între civili şi militari"

În acel interviu, Bin Laden a explicat şi de ce urăşte Statele Unite. "America încearcă să se im pună în faţa tuturor. Americanii îi acuză pe copiii noştri din Palestina că sunt terorişti - acei copii care n-au arme şi n-au ajuns încă la vârsta maturităţii. În acelaşi timp, americanii apără statul evreilor, a cărui politică înseamnă distrugerea viitorului a cestor copii", a spus el în faţa camerei de filmat.

În războiul profeţit atunci de Osama bin Laden şi civilii aveau să fie ţinte: "Nu facem diferenţă între cei îmbrăcaţi în uniforme militare şi civili. (...) Istoria americană nu face deosebiri între civili şi militari, nici măcar femei sau copii. Au bombardat Nagasaki. Pot acele bombe face deosebiri între copii şi militari?".

Pe 11 septembrie 2001, aproximativ 3.000 de civili aveau să moară într-o serie de atacuri fără precedent, chiar în inima Americii. Serviciile secrete aveau să-l indice pe Osama bin Laden drept autorul moral al acelei serii de atentate. Războiul împotriva terorismului stătea să înceapă.