În cazul în care ar izbucni un conflict de mare amploare, țările NATO ar fi prost pregătire, potrivit unui raport elaborate recent de suedezi.

Țările NATO, prost pregătite pentru conflict. Statele membre NATO sunt prost pregătite în cazul izbucnirii unui conflict de mare amploare, indică un raport elaborat recent de Agenţia de studii suedeze (SRA) în care a fost evaluată puterea militară a Alianţei şi a partenerilor ei în comparaţie cu cea a Rusiei, informează luni euractiv.com.

Raportul arată că Rusia ar prelua controlul asupra ţărilor baltice în câteva zile, întrucât riposta NATO ar fi prea lentă. Ruşii ar avea un avantaj pentru că forţele NATO sunt prea dispersate şi capacităţile lor militare sunt prea variate, în timp ce antrenarea lor este insuficientă.

Totuşi, un asemenea atac armat contra statelor membre NATO, ţărilor partenere sau ţărilor Uniunii Europene este considerat extrem de improbabil, potrivit studiului citat.

În ceea ce priveşte Suedia şi Finlanda, ţări care nu fac parte din Alianţa Nord-Atlantică, Rusia le-ar împiedica să adere la NATO sau să participe la operaţiuni aliate ameninţându-le cu acţiuni militare sau cu folosirea armelor nucleare, adaugă raportul citat.

Țările NATO, prost pregătite pentru conflict. Ce se întâmplă cu bugetul

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ar putea da greş în a-i convinge pe membrii Alianţei Nord-Atlantice să sporească semnificativ bugetul comun pentru apărare şi disuasiune, un element-cheie în planul de revitalizare a organizaţiei, scrie DPA

Potrivit unor surse citate de agenţia de presă germană, câţiva din cei 30 de aliaţi au transmis explicit în ultimele săptămâni că nu sunt pregătiţi să susţină reforme de amploare.

Alianţa de apărare transatlantică funcţionează în mod obişnuit pe principiul consensului, ceea ce face puţin probabilă o revizuire semnificativă a modelului financiar pentru misiuni de apărare şi disuasiune.

Creşterea bugetului ar presupune, de exemplu, desfăşurarea de trupe aliate pe flancul estic al blocului militar, din proximitatea Rusiei, precum şi misiuni de poliţie a aerului, desfăşurări navale şi manevre comune, a declarat Stoltenberg luna trecută, când le-a prezentat aliaţilor pachetul de reformă ”NATO 2030”.

Activităţile NATO precum cele din Marea Neagră sau din regiunile baltice sunt plătite în prezent de acei aliaţi care trimit trupe sau echipament în zonele respective, aminteşte dpa.

Demersul financiar ar contribui totodată la echilibrarea balanţei costurilor între aliaţi, a spus Stoltenberg, un motiv frecvent de nemulţumire între Statele Unite, a căror contribuţie financiară este semnificativă, şi alţi aliaţi, în principal Germania.