Membrii europeni ai NATO ar trebui să își crească cheltuielile de apărare cu încă 56 de miliarde de euro pe an pentru a îndeplini obiectivul de 2% din PIB stabilit de alianță pentru valoarea cheltuielilor de apărare ale membrilor săi, arată Financial Times, într-un articol publicat ieri, care preia datele unui studiu al Institutului de Cercetare Economică din München (Ifo).
Două țări UE au finanțe solide și cheltuie pe apărare 2% din PIB
Din 25 de țări europene NATO, inclusiv Suedia, doar Estonia și Lituania au atins obiectivul alianței de 2% din PIB pentru cheltuielile militare, având în același timp și o situație financiară publică solidă în 2023. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Institutul ifo într-un nou studiu EconPol.
Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Polonia, România și Slovacia deși au cheltuit mai mult de 2% din producția lor economică (PIB) pentru apărare, aveau și o datorie publică de peste 60% sau un deficit bugetar de peste 3% raportat la PIB. Aceasta înseamnă că finanțele publice ale acestor state nu îndeplinesc parametri ceruți de criteriile de la Maastricht. Deși aceste limite au fost suspendate pentru 2023, ele se vor aplica din nou din 2024 (România având însă o derogare).
Previziunile bugetare actuale nu indică însă nicio îmbunătățire semnificativă a finanțelor publice în 2024 față de 2023.
La rândul său, Regatul Unit a atins ținta NATO în 2023 cu cheltuieli de aproximativ 2,1% din PIB, dar avea, de asemenea, o datorie publică de aproximativ 97% și un deficit bugetar de 3,7% din producția sa economică.
Dobânzi la doatoria publică mai mari decât cheltuielile de apărare
„Am lăsat în urmă era dobânzilor scăzute. Iar cheltuielile de apărare permanent mai mari trebuie să meargă mână în mână cu finanțe publice solide”, spune expertul militar ifo, Marcel Schlepper. Șapte dintre aceste 25 de țări europene NATO, inclusiv Suedia, cheltuiesc deja mai mulți bani pe plățile dobânzilor decât pe apărare. Italia este pe primul loc la acest capitol. Plățile de dobânzi ale guvernului italian se ridică la aproape trei ori cheltuielile sale de apărare.
Ungaria, Spania și Regatul Unit cheltuiesc, de asemenea, aproape de două ori bugetele lor de apărare pentru dobânzi.
Germania se află la mijlocul acestui clasament: țara cheltuiește acum pe dobânda la datoria publică, ceva mai mult de jumătate din cheltuielile alocate apărării. „Deși datoria ne permite să reacționăm la crize pe termen scurt, nu este o soluție pe termen lung”, spune cercetătorul ifo Niklas Porafke.
În actualul mediu economic tensionat, unele țări europene întâmpină dificultăți în creșterea cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele NATO.
NATO. Sursa foto: Julius Kielaitis | Dreamstime.com
2% din PIB atins aproape exclusiv pe flancul estic al NATO
Până în prezent, ținta de 2% a fost atinsă aproape exclusiv pe flancul estic al NATO. Calculele Institutului ifo arată că, exceptând Luxemburgul, toate celelalte țări europene ale NATO ar putea atinge ținta de 2% prin ajustări minore. Guvernele ar trebui să reducă aproximativ 1% din cheltuielile în alte domenii de politică și să folosească aceste fonduri pentru apărare.
Directorul EconPol, Florian Dorn, subliniază însă: „Europa este într-o dilemă. Fiecare euro disponibil este necesar pentru apărare, precum și pentru investiții și pentru transformarea economică și climatică.”