Dialog pe scurt sau dialog al surzilor: liderii invitați la o conferință care ar fi trebuit să contribuie la stabilizarea Irakului, desfășurată marți, 20 decembrie, au alternat între două poziții, evident contradictorii. Întâlnirea, co-organizată de Irak, Iordania și Franța, a reunit douăsprezece țări din regiune, inclusiv inamicii istorici Arabia Saudită și Iran

Într-un hotel iordanian de lux de pe malul Mării Moarte, în micul oraș Sweimeh, părțile au încercat să dea dovadă de bunăvoință, fără a reuși să risipească neîncrederea care împiedică orice cooperare semnificativă în regiune. Și nu fără a încerca (vezi Iran) să-și mențină influența într-o țară sfâșiată de lunga luptă împotriva organizației teroriste Statul Islamic, după invazia americană din 2003, potrivit lemonde.fr.

„Rolul esențial al Irakului”

În principiu, toată lumea este de acord cu "rolul esențial al Irakului" în menținerea "stabilității" regionale, după cum a rezumat regele Abdullah al II-lea al Iordaniei la deschiderea discuțiilor. Dar diferitele capitale din zonă continuă să tragă concluzii divergente. Reuniunea a fost un fel de „botez” diplomatic pentru noul prim-ministru irakian, Mohammed Chia Al-Sudani, numit după luni de blocaj politic în urma unor alegeri dominate de partide pro-iraniene. După ce a vizitat Teheranul în noiembrie, acest lider, el însuși reputat ca fiind apropiat de Iran, a încercat să ofere garanții. "Acest tip de conferință este o fereastră care consolidează eforturile de cooperare regională", a declarat el, promițând să aibă "relații echilibrate cu toți partenerii regionali și internaționali" și să stea "departe de axele politice". "Irakul se confruntă cu o amenințare existențială din cauza lipsei de apă, vrem să lucrăm cu vecinii noștri, Turcia și Iranul", a spus el.

Aceste cuvinte nu au fost suficiente pentru a-i convinge pe liderii arabi care, deloc surprinzător, au multiplicat avertismentele la adresa Iranului. Ministrul saudit de externe, prințul Faisal, a reiterat "respingerea totală a Regatului saudit față de orice formă de agresiune împotriva teritoriului irakian", cu referire la recentele lovituri efectuate de Iran împotriva minorității kurde din nordul țării. "Succesul Irakului va fi succesul tuturor țărilor arabe", a insistat la rândul său președintele egiptean Abdel Fattah Al-Sissi, înainte de a sublinia, de asemenea, "refuzul său față de orice intervenție externă în Irak".

La rândul său, Emmanuel Macron a cerut Bagdadului, într-o trimitere transparentă la influența Teheranului, să urmeze o cale "care să nu fie cea a unei forme de hegemonie, de imperialism, a unui model dictat din exterior. "Irakul este astăzi scena unor influențe, incursiuni, destabilizări, care sunt legate de întreaga regiune", a spus el. "Lucrurile s-au înrăutățit în ultimul an, odată cu invazia rusă în Ucraina. Acest lucru are consecințe directe asupra structurării mai multor alianțe", a recunoscut șeful statului, referindu-se la livrarea de drone iraniene către Rusia, folosite pentru a lovi infrastructuri civile ucrainene, ceea ce a adus Teheranului noi sancțiuni occidentale.

În august 2021, prima întâlnire de acest fel a avut loc la Bagdad, cu fostul prim-ministru irakian Mustafa Al-Kazimi și Emmanuel Macron. Grație medierii irakiene, această întâlnire a permis lansarea unui dialog și începerea unui dezgheț diplomatic fragil între Iran și Arabia Saudită, care se luptă de ani de zile prin intermediari în Yemen și Siria. Acest răgaz foarte relativ a devenit scurt în ultimele luni, Teheranul acuzând chiar Riadul că a încurajat demonstrațiile pe care regimul le reprimă în sânge, începute după moartea în custodie a tinerei de origine kurdă Mahsa Amini, în urmă cu mai bine de trei luni.

Întărirea schimburilor

Blocajul în care se află negocierile pentru salvarea acordului care ar fi trebuit să împiedice Teheranul să achiziționeze arme nucleare a contribuit, de asemenea, la o nouă înăsprire a relațiilor dintre Iran și capitalele regionale și occidentale. Negocierile sunt în impas din vară, în timp ce Teheranul își accelerează programul nuclear, încălcând astfel angajamentele luate în urmă cu șapte ani. Un alt motiv de discordie este detenția cetățenilor străini în Iran. În Iordania, Catherine Colonna, șefa diplomației franceze, a dat asigurări că a solicitat omologului său iranian, Hossein Amir Abdollahian, "eliberarea ostaticilor francezi". Potrivit Parisului, șapte cetățeni francezi sunt în prezent reținuți în Iran.

Pe malul Mării Moarte, toate aceste dispute au contribuit la înăsprirea dialogului diplomatic. De asemenea, dincolo de declarațiile de intenție, nu a fost anunțat niciun proiect specific de cooperare. Șeful diplomației iraniene s-a declarat deschis față de relansarea negocierilor pe marginea dosarului nuclear, cu condiția ca interlocutorii săi să respecte liniile roșii avansate de țara sa, inclusiv ridicarea unui număr de sancțiuni. El tocmai se întâlnise cu Înaltul Reprezentant european pentru afaceri externe, Josep Borrell, deoarece Uniunea Europeană joacă rolul de intermediar în această afacere între Washington și Teheran de la reluarea zadarnică a discuțiilor din primăvara anului trecut.

"Timpul pentru politica falsității a luat sfârșit", a mai declarat el, evocând în mai multe rânduri figura generalului Ghassem Soleimani. Venerat ca un martir de către regim, acest înalt responsabil al Gardienilor Revoluției iraniene a fost ucis de un atac american la Bagdad în ianuarie 2020. El întruchipa deja influența crescândă a țării sale asupra vecinului său. (Rador)