Legea care îl lasă pe preşedintele țării fără prerogativa de numire a preşedintelui Înaltei Curţi şi a şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT a trecut de Camera Deputaţilor

Proiectul de lege prin care se propune excluderea preşedintelui României şi a ministrului Justiţiei din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor şefi, iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost adoptat tacit, ieri, de Camera Deputaţilor. Proiectul va merge la Senat, care este camera decizională.

Ce propune Tăriceanu

Tăriceanu a propus modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor astfel încât în funcţiile de conducere să nu mai fie implicat factorul politic - preşedintele ţării şi ministrul Justiţiei.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii”, prevede proiectul preşedintelui Senatului.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de lege al lui Călin Popescu Tăriceanu, spre stupefacția acestuia

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, mai prevede proiectul de lege.

Cum se fac numirile în prezent

Legea actuală prevede că preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este numit de preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Procurorul şef al DNA, cei doi procurori şefi adjuncţi şi procurorii şefi de secţie sunt propuşi de către ministrul Justiţiei, fiind puşi in funcţie de către preşedinte, după ce sunt avizaţi de CSM.

Procurorul-şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror.

Venituri de înalţi magistraţi

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a avut în 2014, potrivit declaraţiei sale de avere, un venit încasat de 230.104 lei, iar judecătorul constituţional Valer Dorneanu de 180.155, un pic mai puţin decât colegul său Petre Lăzăroiu – 187.452 lei. Livia Stanciu a câştigat ca preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 247.695 lei, aproape la fel ca vicepreşedintele Cristina Tarcea – 247.492 lei. Mai mult a încasat preşedintele Secţiei Civile, Lavinia Curelea – 285.756 lei. Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a avut venituri anuale de pe urma funcţiei de 147.012 lei, iar deja celebrul procuror anticorupţie Jean Uncheşelu – 92.000 lei.

La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au fost venituri de 327.087 lei, dar care includeau şi unele restanţe, dar şi de 98.000 lei sau 163.974 lei.

Protestul celor 1.000 de judecători şi procurori

Peste 1.000 de magistraţi, nemulţimiţi de proiectul legii salarizării, au reclamat în septembrie 2015, într-un memoriu transmis Guvernului, Ministerelor Justiţiei şi Muncii, CSM şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, probleme în ceea ce priveşte stabilirea remuneraţiei şi au cerut trecerea bugetului instanţelor la ICCJ. Magistraţii se plângeau că salariile lor încep de la 7.200 de lei, pentru debutanţi, şi ajung la doar 15.000 lei brut în cazul unui judecător de la Înalta Curte.

Protestul a venit după ce în presă a apărut proiectul noii legi de salarizare a bugetarilor, după care un judecător sau procuror stagiar avea o indemnizație lunară de 7.272 de lei, urmând să primească, după definitivat, 9.631 lei și să ajungă la 14.301 lei după ce depășește 20 de ani vechime la grad de judecătorie (sau parchet de pe lângă judecătorie). Indemnizațiile urmau să se majoreze pentru judecătorii și procurorii care avansează de la judecătorii la instanțele superioare astfel: cu 5% pentru tribunale (sau parchete de pe lângă tribunale), cu 10% pentru curțile de apel și cu 12,5% pentru Înalta Curte de Casație și Justiție sau pentru procurorii din cadrul DNA și DIICOT.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și de la alte instanțe și instituții (inclusiv DNA, DIICOT) ar fi beneficiat și de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5 %, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizația lunară de încadrare.