Decizia Curţii Constituţionale de a clasifica două capitole din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate ca fiind în contrapartidă cu prevederile Legii fundamentale a lăsat practic “fără dinţi” singurul organism oficial de la Bucureşti însărcinat să controleze averile demnitarilor.

În spatele demersului juridic stau fostul parlamentar Şerban Brădișteanu şi avocata acestuia, Alice Drăghici, fosta membră în Consiliul Naţional de Integritate acuzată în 2008 că ar fi făcut presiuni asupra inspectorilor ANI să renunţe la verificarea averii clientului său.

Povestea începe în martie 2007. Fostul senator PSD Şerban Brădișteanu este trimis în judecată de procurorii DNA, într-un dosar de mită cu şase zerouri cuantificate în monedă euro. Despre detaliile dosarului instrumentat de procurorii anticorupţie a scris ieri hotnews.ro. La un an distanţă, în februarie 2008, Curtea de Apel Bucureşti solicită oficial Agenţiei Naţionale de Integritate să verifice averea dobândită de Şerban Brădișteanu în perioada mandatului său parlamentar (2000-2004). În septembrie 2008, Luisa Bădiu, inspectorul ANI însărcinat să gestioneze dosarul senatorului PSD, constată o diferenţă de 3.6 milioane de euro şi 414.000 de dolari între veniturile oficiale ale lui Brădișteanu şi averea sa reală. Suma coincide cu valoare mitei vehiculate în dosarul DNA. Intră în scenă Alice Drăghici. Fostul senator Şerban Brădișteanu este apărat de acuzaţiile DNA de avocata Alice Drăghici. Întâmplător şi membră, la vremea respectivă, a Consiliului Naţional de Integritate, organism investit de Senat cu supravegherea ANI. Cu alte cuvinte, Alice Drăghici deţine, în septembrie 2008, atât calitatea de reprezentant legal al unei persoane investigate de DNA şi ANI, cât şi pe cea de membru al unui for însărcinat să “păzească” activitatea Agenţiei de Integritate. Povestea devine rotundă. Cu o săptămână înainte de actul oficial de constatare emis de ANI în cazul Şerban Brădișteanu, Alice Drăghici vizitează sediul instituţiei de control, încercând să determine anularea investigaţiei inspectorilor de integritate. Iată ce consemnează o notă de informare semnată pe 11 septembrie 2008 de Horia Georgescu, secretarul general al ANI: “Am fost informat verbal de faptul că doamna Alice Drăghici a solicitat o întrevedere cu doamna Luisa Bădiu. Luând la cunoştinţă acest aspect, am părăsit biroul şi am constatat fapul că în anexa 116A se purta o discuție pe ton ridicat între doamna Alice Drăghici şi doamna Luisa Bădiu".

Detaliile spumoase abia urmează: "Am intervenit şi am invitat-o pe doamna Alice Drăghici la mine în birou pentru a lămuri motivul vizitei. În acest context, doamna Alice Drăghici mi-a adus la cunoştinţă că discuţia avea ca subiect un dosar în lucru la inspectorul în cauză, deaorece vrea să facă o întâmpinare pentru a bloca procedura de verificare a averii. Menţionez că persoana investigată a fost trimisă în judecată pentru luare de mită de către DNA, iar reprezentarea în cadrul procesului de urmărie penală şi în instanță a fost asigurată de doamna Alice Drăghici.

Vezi aici nota de informare înaintată de Horia Georgescu către Cătălin Macovei. Am întrebat-o pe doamna Alice Drăghici ce calitate are în dosar şi am indicat faptul că se află într-un potenţial conflict de interese, având în vedere că este membru în cadrul CNI. În acest sens, doamna Alice Drăghici a început să mă ameninţe în legătură cu modalitatea în care am fost numit, invocând faptul că va aduce în atenţia CNI aspecte diverse care au ca scop să pună sub presiune personalul şi conducerea ANI. Textual mi-a spus că va întreprinde toate demersurile pentru a mă înlătura din funcţie”.

MIZE PERSONALE

“Nu am solicitat un tratament preferențial pentru clientul meu”

Relatarea lui Horia Georgescu era completată la vremea respectivă şi de nota internă a Luisei Bădiu, inspectorul de integritate însărcinat să verifice averea lui Şerban Brădișteanu. “Doamna Alice Drăghici a afişat o atitudine lipsită de respect, obligându-mă să intru în anexa 116A pentru o discuţie privată, folosind un ton verbal ridicat şi ameninţător. Această discuţie a constat în ameninţări ale doamnei Alice Drăghici. ‘Am venit să vă transmit că trebuie să stopaţi verificarea averii domnul Şerban Brădișteanu, că deja este un dosar pe rol’, moment în care domnul Horia Georgescu a intrat în încăpere şi a invitat-o în biroul dumnealui”, susținea Bădiu. Într-o scrisoare trimisă în aceeași perioadă președintelui CNI, Nicu Marcu, Alice Drăghici se justifica cu următorul argument: “dispozițiile legale interzic în mod explicit derularea în paralel a unor proceduri de natură penală și disciplinară”, motiv pentru care era necesară “suspendarea procedurii disciplinare până la pronunțarea uneo hotărâri definitive în dosarul penal”. “Nu am solicitat un tratament preferențial pentru clientul meu, iar răspunsul a fost pe de o parte total neprofesionist din partea Agenției, constând în sfidarea dispozițiilor legale, iar pe de altă parte, o campanie mediatică îndreptată împotriva mea, pe care o consider insultătoare și absolut nejustificată”, susținea Alice Drăghici în septembrie 2008.

Războiul ANI-Drăghici, pe banii statului

O lună mai târziu, folosindu-se de informările subordonaţilor săi, preşedintele ANI Cătălin Macovei solicita oficial Consiliului Naţional de Integritate “revocarea mandatului doamnei Alice Drăghici”. Cererea ANI a fost ignorată de Senat şi, abia în ianuarie 2009, Alice Drăghici îşi depunea mandatul, după aproape doi ani în care fusese membră a CNI. Numirea avocatei Alice Drăghici venise, în iunie 2007, pe turnanta unei propuneri a Partidului Conservator. Conform surselor EVZ, în perioada mai 2008 – ianuarie 2009, Alice Drăghici a participat la zece şedinţe ale CNI, absentând doar de două ori şi ridicând indemnizaţii în valoare totală de aproape 170 de milioane de lei vechi. Imediat după scandalul presiunilor făcute de Alice Drăghici asupra inspectorilor ANI, agenţia condusă de Cătălin Macovei s-a autosesizat, declanşând procedura de verificare a declaraţiei de avere semnate de avocata lui Şerban Brădișteanu. În iunie 2009, Florin Mincu, inspectorul însărcinat în această speţă, a eliberat un act de constatare care dispunea “sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii de către Drăghici Alice Elena”. Motivul? “Numita a completat în declarația de avere din anul 2008 mai puţine bunuri decât deţine în realitate”.

Suma care nu iese la socoteală

Războiul Drăghici-ANI s-a transformat rapid într-unul cu miză personală şi substrat vindicativ. În aprilie 2009, Alice Drăghici ataca în instanţă activitatea de verificare a averii şi intereselor întreprinsă de ANI, contestând practic Legea 144/2007. Aceeaşi lege rămasă acum două zile fără principiile fundamentale de funcţionare, prin declararea lor ca fiind incompatibile cu prevederile Legii fundamentale. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate chiar de Alice Drăghici, în dosarul legat de numele fostului senator Şerban Brădișteanu, parlamentarul a cărui dublă investigare – de către DNA şi ANI – a scos la suprafaţă o sumă de aproape patru milioane de euro care nu poate fi justificată. Decât, eventual, în ţara minunilor.