Țara din UE care nu mai dă vize pe bani

Ciprul a anunţat că suspendă programul de acordare a cetăţeniei contra investiţii, ca urmare a informaţiilor privind abuzurile de acest mecanism care le oferea celor bogaţi acces la paşapoarte şi călătorii fără viză în Uniunea Europeană.

Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului cipriot, Kyriakos Koushos, suspendarea programului în forma sa actuală va intra în vigoare de la 1 noiembrie.

Acest program era popular mai ales în rândul ucrainenilor și rușilor.

Investiţia minimă pentru a beneficia de el era de 2 milioane de euro, iar criticii mecanismului l-au denunţat ca fiind opac şi încurajând spălarea de bani.

Suspendarea anunţată marţi vine după ce postul TV Al Jazeera a difuzat un documentar în care jurnalişti ai săi, prezentându-se drept intermediari pentru un investitor chinez fictiv şi cu cazier, au filmat cu camera ascunsă un înalt oficial, un deputat şi un avocat ciprioţi care s-au oferit să le acorde asistenţă.

Potrivit legii, persoanele cu antecedente penale nu pot participa la programul de cetăţenie contra investiţii.

Cei filmaţi pe ascuns în documentar au reclamat că li s-a făcut o înscenare şi au susţinut că raportaseră cazul autorităţilor.

Unul dintre ei, însuşi preşedintele parlamentului, Demetris Syllouris, al doilea om din stat, a asigurat imediat după anunţul suspendării programului că renunţă la îndeplinirea atribuţiilor sale în această calitate, începând din 19 octombrie şi până la finalizarea anchetei.

Cipru  a lansat schema prin care oferă paşapoarte contra investiţii în 2013, ca o soluție de a face bani la buget în criza financiară de acum zece ani, care a adus țara aproape de faloment. Peste 3.000 de persoane a obţinut cetăţenia ţării prin acest program.

„Viza de aur”, metodă de spălat bani

Comitetul MONEYVAL, comitet de experţi al Consiliului Europei pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor, atenţiona într-un raport publicat la începutul anului că, deşi Ciprul a luat în general măsuri pentru a atenua riscurile de spălare de bani, riscul unor vulnerabilităţi în programul de investiţii creşte "exponenţial" prin intermediul proprietăţilor imobiliare, unul din "vehiculele" de investiţii aflate la dispoziţie.

Chiar dacă raportul nu oferă detalii, proprietatea imobiliară este cunoscută ca fiind folosită pe larg în spălarea banilor, ca o investiţie stabilă ce se poate aprecia în timp şi este în mod normal supusă unui control mult mai limitat, potrivit unei note de cercetare a Parlamentului European emise în 2019.

În virtutea programului, cu o minimă investiţie de 2 milioane de euro (2,18 milioane dolari SUA) se pot obţine un paşaport şi călătorii instant fără viză în toată Uniunea Europeană, din care Ciprul face parte.

Supravegherea sectorului imobiliar trebuie să fie sporită semnificativ, notează MONEYVAL în raport, adăugând că ar trebui să existe măsuri suplimentare de prevenţie din partea agenţilor imobiliari.

Cu toate că a acordat asistenţă altor ţări, Ciprul nu a fost "foarte proactiv" în ce priveşte blocarea şi confiscarea din proprie iniţiativă a veniturilor obţinute pe căi ilegale în străinătate, mai notează experţii.

Suma totală investită în cadrul schemei de investiţii a fost de 6,64 miliarde de euro între 2013 şi 2018, potrivit raportului MONEYVAL, numind-o "semnificativă" pentru economia Ciprului.

În noiembrie 2019, Nicosia a declarat că va revizui procedurile folosite pentru acordarea cetăţeniei, în urma informaţiilor difuzate de Reuters conform cărora cetăţeni cambodgieni apropiaţi de şeful executivului Hun Sen, aflat la putere de 35 de ani, au dobândit astfel paşapoarte.

Nicosia a anunţat de asemenea că a introdus garanţii suplimentare în program pentru a preveni abuzurile şi că va începe un proces de retragere a cetăţeniei vizând 26 de indivizi. Cu toate acestea, parlamentari ciprioţi au declarat pentru Reuters la 10 februarie că acest proces este întrerupt din motive juridice.