
Cartea "Actori poeţi - poeţi actori" adună versurile unor maeştri ai scenei: Toma Caragiu, Emil Botta, Mircea Albulescu, Adrian Pintea sau Ioana Crăciunescu.
Mulţi dintre artiştii noştri, Mircea Albulescu, Radu Beligan, Toma Caragiu, Adrian Pintea, Emil Botta, Ioana Crăciunescu, Horaţiu Mălăele, Ştefan Radof, Ion Lucian, Dorel Vişan, Radu Stanca, Dominic Stanca, Tudor Gheorghe, chiar şi mai tânărul Dan Tudor au fost şi sunt mai mult decât actori. Ei au scris poezie şi proză, dovedind că, undeva, toate artele se întâlnesc. Horaţiu Mălăele este cea mai bună dovadă: pe lângă faptul că e actor, mai scrie şi poezie şi desenează caricaturi.
„Sunt poeţi care au pictat, muzicieni care au scris versuri ori plasticieni care au cântat. Uneori, nici nu ştim exact cum stau lucrurile: a fost Emil Botta un actor poet ori un poet actor?“, se întreabă criticul Nicolae Manolescu.
Mulţi dintre actori s-au reprofilat, aşadar, mai mult pe poezie, printre care Emil Botta, Radu Stanca, Dominic Stanca.
Talentul dezvoltat al unor mari actori este dezvăluit în antologia „Actori poeţi - poeţi actori“, care a apărut de curând într-o excepţională formă grafică, la Editura Brumar. Volumul are peste 700 de pagini, în care aproape 50 de actori se exprimă prin versuri.
Odată cu centenarul Uniunii Scriitorilor din România (1908- 2008), Lucia Nicoară şi Cristiana Gavrilă au realizat această antologie la sugestia scriitorului Mircea Ghiţulescu. Impresionează fotografiile actorilor, multe din unele spectacole celebre de altădată.
Când la tine în gând „amanţii din vitralii iau dejunul pe iarbă“ (Ştefan Radof), când auzi „uşile înaltului cum se trântesc“ şi „te simţi un împărat fără ţară“ (Adrian Pintea) şi când ştii că, oricum, „hazardul îşi recunoaşte stăpânii“, chiar dacă eşti actor se vede de la depărtare că ai fire de poet, subliniază Cristina Gavrilă în prefaţă. DIN „DECALOGUL“ LUI HORAŢIU MĂLĂELE
1. Nu îţi crea o imagine falsă. Este incomodă, greu de întreţinut şi uşor de depistat. 2. Rămâi modest. Dar fă în aşa fel încât asta să se ştie. Trebuie să ai orgoliul modestiei tale.
3. Dacă pierzi teren, lasă impresia că ai făcut-o intenţionat. Impune un principiu: am dat doi paşi înapoi ca să-mi pot lua avânt.
4. Dacă nu reuşeşti, modelează-ţi existenţa după principiul: „Nu se întâmplă decât ceea ce trebuie să se întâmple“. 5. Nu refuza ajutorul imbecililor. Pentru a rămâne sus, îţi trebuie unanimitate. 6. Nu-ţi explica greşelile. Învăluie-le în mister şi abstracţiune. Nu schimbă mare lucru, dar derutează.
INSPIRAŢIE Artiştii şi-au exprimat în versuri dorurile, tristeţile, amărăciunile şi nostalgiile pe care le-au transpus şi pe scenă în roluri memorabile MIRCEA ALBULESCU „Pajura singurătăţii“ unui actor, poet şi publicist
A publicat volumele „Visite“ (1985), „Pajura singurătăţii“ (1994), „Bilete de favoare“ (1996), „Baraka, bunii mei“ (1998), „Bazar sentimental“ (2000), „Fluture în lesă de aur“ (2002). Mircea Albulescu dedică trei poezii lui Emil Botta, face un „Cântec“ la moartea lui Amza Pellea sau scrie o „Crestătură pe-o tulpină“ pentru Fănuş Neagu.
„Hei bătrâne
mai dă-ne un rând
stau cu sufletul meu tihnit la masă
în fiecare toamnă pleacă, mă lasă
nu-i vina lui c-a nimerit
din greşeală
în viaţa mea cenuşie, hibernală
hei bătrâne
mai dă-ne un rând
pasul lui era neostenită perindă
vorbele lui doar cânt şi colindă (...)
Hei bătrâne
mai dă-ne un rând
Când o fi să ne despărţim suflete de-o să fie
oferă-mi un ultim gest de curtoazie (...)“
EMIL BOTTA
Domnul Amărăciune
Printre oglinzi, la ora cinci, am să cobor, în haine negre, cu ochii stinşi, zâmbind uşor. E gata ceaiul? Toţi au venit? Totul e gata? Cu o maramă acoperă repede groapa lopata. (...) Dar te întreb, iubitul meu, ce ai la frunte? Amărăciune m-a luat de mână şi m-a condus peste o punte Dar te observ, iubitul meu, ce palid eşti. (...)
Actorul (1911-1977) şi poetul s-a născut la Adjud. A publicat printre altele „Întunecatul april“ (1937), „Trântorul“ (1938), „Poezii“ (1966), „Un dor fără saţiu“ (1976).
TOMA CARAGIU
Urc din adâncuri
şi noaptea-mi coboară pe umeri
dezbrăcându-mă, înfiorată
încercând să se culce cu mine
Urc spre lumina de sus
Acolo să ajung de unde se vede totul
Genunea adâncurilor şi teama şi groaza.
Şi cristalul alb scânteind de lumină
Al stelei celei mai îndepărtate
şi totuşi de aici atât de aproape
Acolo unde bat toate vânturile (...)
Lui Toma Caragiu (1925-1977) i-a apărut postum volumul „Poeme şi alte confesiuni“, îngrijit de criticul de teatru Ion Cocora. A murit la cutremurul din 1977. ADRIAN PINTEA La oraş e foarte bine
Mamă, la oraş e foarte bine;
geme cartierul de poeţi;
Toţi sunt trişti şi palizi ca şi mine
Şi se-ncoronează când sunt beţi (...)
Mamă, la oraş este sublim;
bine c-am fugit la timp de-acasă;
bine că m-am rătăcit! amin!
să-mi cântaţi când am să stau pe masă
Şi-am să dorm de toate câte sunt,
Şi-oi visa că-s vesel, în pământ,
rădăcină la o stea frumoasă...
Actorul Adrian Pintea (1957-2007) este autorul volumului de versuri „Umbrit“ (2000). A regizat mai multe spectacole, printre care „Cei drepţi“, „Demonii“, „Thomas A Becket“.
IOANA CRĂCIUNESCU
Nopţile Cabiriei
Neputinţă e totul
şi nu înţelepciune.
Frică e curajul acesta!
Isterie prefăcută de falşi dărâmători de statui.
Râsul în hohote, gol, defilează pe marginea bazinelor pline de clor.
Un mistreţ alb căsăpit în zăpadă.
Pielea mea caldă întinsă cu a lui pe un gard.
... şi dacă atât mi-a fost nevoia de a iubi...?
Şi dacă sub burta lui mă culcam ca într-o raclă...
Actriţei, născută în 1950, i s-au publicat volumele „Scrisori dintr-un câmp de maci (1977), „Duminică absentă“ (1980), „Supă de ceapă“ (1981 - Premiul Asociaţiei Scriitorilor).