Preşedintele Băsescu vrea disponibilizări mai mari în sectorul bugetar, Emil Boc se pregăteşte să îngheţe pensiile şi să anuleze subvenţiile la căldură. Şi totuşi, efectele sunt incerte.

În timp ce alte state culeg roadele măsurilor anticriză luate până acum, guvernul român îşi asumă tot mai multe noi măsuri de restructurare. Cu cel puţin 74.000 de bugetari pe lista disponibilizărilor în acest an, pensii ce vor fi îngheţate în 2011, subvenţii la căldură întrerupte, inflaţie ce va urca la 8% la finele anului, tabloul economiei locale este departe de a fi unul colorat.

2011, mai rău ca 2010?

În acest caz, pentru unii în 2011 ar putea fi chiar mai rău decât în acest an, cu atât mai mult cu cât nu se ştie dacă executivul va putea îndeplini toate angajamentele luate în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI).

"Lucrurile nu vor putea fi făcute în totalitate, pentru că nu există capacitate administrativă. De aceea, cadrul economic pentru 2011 va fi mult mai rău decât cel prognozat de FMI. Îmi permit să spun chiar că mai rău decât în 2010", ne-a declarat analistul Ilie Şerbănescu. Potrivit acestuia, bugetul pe 2011 va fi construit pe o ţintă nerealistă de creştere economică de 1,5% şi, la fel ca în acest an, guvernul va trebui să înceapă iar să taie, pentru a se încadra în ţinta de deficit de 4,4%.

"Vine marea problemă: de unde? Investiţii în 2010 nu s-au mai făcut, salariile le-au tăiat deja, rămâne tăierea pensiilor, de unde nu vor veni mulţi bani", a spus Şerbănescu.

De altfel, chiar preşedintele Traian Băsescu a afirmat miercuri că "avem un deficit la pensii de 3,7 miliarde de euro. În 2012, deficitul pe legislaţia existentă va fi de 3,6 miliarde pentru pensiile civile, plus 500.000 de euro la pensiile militare". Potrivit acestuia, concedierea a 74.000 de bugetari este insuficientă.

La rândul său, Maria Grapini, preşedinta Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare, susţine că măsurile convenite de FMI nu au nicio legătură cu relansarea economică, care să scoată din blocaj mediul privat şi să dea speranţă cetăţenilor, astfel încât să înceapă să consume.

Tarife mai mari pentru firmele cu pierderi

"Este cea mai mare criză de lichidităţi din ultimii 20 de ani. La Registrul Comerţului situaţia este sumbră: doar înregistrări de insolvenţă, lichidare, faliment, lucru care va avea efecte peste 1-3 ani", afirmă Grapini.

În opinia acesteia, matematic, nu sunt argumente care să susţină creşterea economică anunţată de FMI, atât timp cât scad lichidităţile companiilor şi consumul, cresc costurile, nu se fac investiţii şi nu se iau măsuri pentru adevărata evaziune.

Pe de altă parte, guvernul speră să mai obţină bani din privatizări, FMI recomandând accelerarea acestui proces. În plus, vrea să îmbunătăţească veniturile companiilor cu cele mai mari pierderi, gen Metrorex sau CFR Călători, prin tarife mai mari, precum şi să opereze reduceri de costuri, prin concedieri şi restructurări.

PRIVATIZĂRI

CFR Marfă, scoasă la vânzare

Pentru a aduna bani la buget, statul scoate la vânzare compania de transport feroviar de marfă - CFR Marfă. Privatizarea se va realiza prin licitaţie cu strigare, metodă recomandată de consultantul ales. Decizia a fost luată pentru a maximiza preţul obţinut, se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor.

Garanţia de participare la licitaţie va reprezenta 20% din valoarea nominală a pachetului de acţiuni, iar taxa de participare la licitaţie pentru fiecare investitor/ grup de investitori va fi de 5% din valoarea nominală a pachetului de acţiuni scos la vânzare.

În urmă cu doi ani, ministrul transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, estima că va obţine din vânzarea CFR Marfă un miliard de euro. Specialiştii din domeniu susţin că acum statul nu va încasa nici jumătate din această valoare, mai ales că veniturile financiare ale companiei au scăzut de peste 10 ori în ultimii patru ani, de la 16,2 milioane de euro în 2006 la 1,5 milioane de euro anul trecut.

CFR Marfă deţine un parc de material rulant de peste 42.000 de vagoane şi peste 900 locomotive. Compania deţine o cotă de aproape 50% din transportul de marfă pe calea ferată. (Ciprian Mailat)