Eurodeputații au solicitat eliminarea decalajului digital în Europa, odată ce criza Covid-19 a scos la iveală diferențele colosale ce au îngreunat accesul la educația școlară.
Rezoluția a fost adoptată joi cu 593 voturi pentru, 58 împotrivă și 36 abțineri.
Eurodeputații regretă „discrepanțele grave” în procesul de învățare în întreaga UE pe durata pandemiei, când 32% dintre elevi nu au avut acces la educație în unele state membre timp de mai multe luni.
Aceștia se tem că acest lucru va reduce nivelul de venituri în viitor pentru o întreagă generație și va avea un impact negativ asupra productivității muncii și a competitivității Uniunii Europene în ansamblu.
Prin urmare, eliminarea decalajului digital trebuie să reprezinte o preocupare imediată. Comisia ar trebui să acorde prioritate investițiilor în conectivitate și echipamente, în special în zonele îndepărtate și rurale, precum și instruirii cadrelor didactice și a formatorilor în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii.
Care sunt soluțiile?
„Multe țări sunt încă nepregătite în fața celui de-al doilea val care afectează în prezent Europa. Ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a garanta accesul tuturor la educație și formare de calitate, iar în acest sens trebuie să investim în educație.
Regretăm profund faptul că Consiliul propune reduceri la programele care sprijină educația și formarea. Reiterăm solicitarea ca bugetul Erasmus+ să fie triplat.
Încurajăm statele membre să sporească în mod semnificativ cheltuielile publice pentru educație. Comisia trebuie să acorde prioritate investițiilor în educație în planul de redresare”, a declarat Victor Negrescu (S&D, România), luând cuvântul în numele Comisiei pentru cultură și educație a PE în dezbaterea în plen dinaintea votului.
O viziune ambițioasă pentru „Spațiul european al educației”
Eurodeputații critică, de asemenea, lipsa de coordonare și de schimb de bune practici în domeniul educației în timpul crizei și afirmă că UE ar trebui să fie mai activă în coordonarea dintre state.
Aceștia au propus crearea unei platforme care să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre și au solicitat ca „Spațiul european al educației” să fie transformat „dintr-o reprezentare nedefinită, bazată pe principii largi, într-un program de lucru concret”.
„Salutăm pachetul educațional propus de Comisie la sfârșitul lunii septembrie; cu toate acestea, este doar primul pas. Acum este momentul ca viziunea pentru un Spațiu european al educației și un Plan de acțiune pentru educația digitală revizuit să fie susținute de măsuri concrete și de o finanțare adecvată”, a declarat raportorul Sabine Verheyen (PPE, Germania) în urma votului.
Elevii rămân în urmă cu școala din cauza imposibilității de a participa la cursurile online
Potrivit UNESCO, chiar și în țările cele mai dezvoltate din lume, în timpul primei crize COVID-19, accesul la educația digitală a fost de aproximativ 90%, ceea ce înseamnă că 10% dintre elevi au fost lăsați în urmă. Mai puțin de 25% din țările cu venituri reduse au oferit o formă de învățare la distanță
Buget total Erasmus+ pentru România: 99 510 511 euro
În funcţie de tipurile de proiecte bugetul este distribuit în felul următor:
- 69 962 580 euro pentru proiecte de mobilitate (acțiunea cheie 1),
- 29 268 237 euro pentru proiecte de parteneriat strategic (acțiunea cheie 2) și
- 279 694 euro proiecte de dialog pentru tineret (acțiunea cheie 3).