Erasmus+ este programul Uniunii Europene în domeniile educației, formării profesionale, tineretului și sportului. Aceste domenii pot avea o contribuție majoră la abordarea schimbărilor socio-economice, principalele provocări cu care Europa se va confrunta până la sfârșitul deceniului, dar și la punerea în aplicare a agendei de politici europene pentru creștere economică, locuri de muncă, echitate și incluziune socială. În anul universitar 2018-2019, aproximativ 10.000 de studenți au plecat să studieze sau să facă practică în altă țară.

Ce înseamnă pentru un student mobilitatea Erasmus?

Unii zic că fiecare experiență Erasmus este precum o cărămidă care se pune la construcția viitorului adult. Monica Calotă este de părere că mobilitatea Erasmus pentru un student înseamnă o fereastră de oportunitate.

„Principalul beneficiu nu constă în partea efectiv profesională a studiilor în altă universitate sau a practicii într-o altă țară, ci în dezvoltarea acelor competențe transversale: autonomia – vor deveni niște adulți mai responsabili și își vor completa și partea de studii, dezvoltarea spritului de lucru în echipă și în echipă multiculturală, căci în universitățile unde se duc nu sunt numai studenți români laolaltă cu studenții din țara de origine – grupele sunt alcătuite din studenți din cel puțin alte 2-3 țări”, explică directorul Erasmus+.

Practica într-o altă țară

În 2007 a fost introdusă posibilitatea ca un student să poată să efectueze un stagiu de practică într-o altă țară. Dacă în primii ani plecau câteva sute de studenți, acum s-a ajuns la câteva mii. Monica Calotă a explicat că acest fenomen este în creștere, în primul rând din motive practice, pentru că studentul se poate duce în vacanța de vară, timp de două luni, comparativ cu mobilitatea de studiu, care este de minimum trei luni.

„Este foarte interesant să faci practică într-o altă cultură a muncii. Îți exersezi ca student tot felul de alte aptitudini pe care nu ai avut ocazia poate să le dezvolți la noi în țară: deschiderea față de alte culturi și la obiceiurile acestora, toleranță la dialog, empatie. Nu poți să supraviețuiești câteva luni într-o echipă în care trebuie să faci proiecte comune, dacă nu ești dispus la negociere și la toleranță, pentru a obține rezultate în beneficiul echipei din care faci parte”, este de părere aceasta.

Ruptura între lumea academică și business

„Mie încă mi se pare o ruptură destul de mare între lumea de business și lumea academică. De aceea, pentru un angajator serios poate nu contează atât de mult rezultatele strict profesionale ale viitorului candidat, deoarece are propriile programe de training. Dar competențele transversale și atitudinea față de muncă și de învățare continuă sunt cele mai importante lucruri care îl interesează. Și eu, ca angajator, prefer o persoană care este dispusă să învețe în continuu și face acest lucru cu plăcere. „Learning to learn – a învăța să înveți” este cea mai importantă abilitate necesară pentru dezvoltarea unui om. Oricărui grup de studenți care m-ar întreba de ce să meargă în mobilitate, i-aș spune acest lucru”, mărturisește Monica Calotă.

De când încep înscrierile

Un student poate merge într-o mobilitate începând cu anul II de studii, dar selecția se face în primăvara anului I. Este foarte important de știut faptul că un student poate merge în mobilitate Erasmus+ până la doctorat inclusiv – este posibilă o mobilitate în fiecare ciclu. „Fiecare universitate are propriul portofoliu de acorduri bilaterale cu alte universități. Tu poți să fii student la universitatea X și să vrei să mergi la universitatea Y. Dacă universitatea de la noi din țară nu are un acord cu acea universitate, studentul nu are cum să aplice. Totodată, fiecare universitate are libertatea de a-și impune propriile criterii de selecție. Într-adevăr, în primii ani de Erasmus, esențial a fost criteriul mediei. Acum nu mai este chiar așa. Mobilitatea este o provocare, căci trebuie să studiezi și să dai examenele într-o altă limbă. Unele universități se orienteză după certificatul de comeptență lingvistică de la BAC, altele dau un examen de limbă sau iau în considerare un certificat internațional de competență lingvistică. De asemenea contează mult și implicarea în activități de voluntariat sau cercetare”, spune Monica Calotă.

 

Bursele Erasmus

Este de precizat și faptul că un student care pleacă într-o mobilitate Erasmus+ va primi o bursă lunară care este destinată să acopere o parte dintre cheltuielile necesare în țara gazdă. Baremele maximale ale burselor sunt stabilite de Comisia Europeană, în funcție de grupul țărilor unde merg să studieze. De exemplu, pentru Marea Britanie și partea de nord a Europei, valoarea acesteia ajunge la 520 euro/lună.

„De asemenea, cei care primesc bursă socială în România sau cei care se califică pentru aceasta conform documentelor să o primească, beneficiază de un supliment de bursă de 200 euro/lună. Tot cu 200 de euro/lună este suplimentată și bursa celor care merg într-o mobilitate de practică. În plus, universitățile pot suplimenta din fonduri proprii, în ce mod doresc ele, acest buget al mobilității. Sunt unele universități care le plătesc studenților transportul, sau suplimentează cuantumul bursei Erasmus pe fiecare lună de mobilitate”, conchide directorul Erasmus+ România, Monica Calotă.

 

,,Călătoria te învață că indiferent cât de multe cunoști, este mereu mai mult de învățat” (The Cultureur)

Pentru a vedea și cum e pe teren, nu numai în teorie, jurnaliștii EVZ au stat de vorbă cu doi studenți care au accesat programul Erasmus+. Iulia-Antonia Mărincean (foto) are 20 ani și este studentă la Facultatea de Litere din cadrul Universității din Oradea.

Este pasionată de călătorii și lectură. Iar programul Erasmus+ i-a venit mănușă, călătorind și totodată citind și învățând. S-a întors recent de la „Università degli Studi di Padova” (n.r Unievrsitatea Padova), una dintre cele mai renumite universități din Italia.

Un sistem de învățământ mult mai practic

„Pentru mine, mobilitatea Erasmus+ are și va avea mereu o însemnătate aparte, reprezentând o experiență care m-a îmbogățit din punct de vedere intelectual, m-a dezvoltat pe plan personal și m-a ajutat să privesc viața cu alți ochi, lărgindu-mi orizonturile gândirii. Fiind studentă în anul al doilea la Facultatea de Litere a Universității din Oradea, la specializarea română-engleză, am ales să studiez limba engleză, aflând ulterior că voi putea studia și limba română, având doi profesori originari din România.

În Italia am făcut cunoștință cu un alt sistem de învățământ, diferit de cel de acasă, evidențiindu-se, mai ales prin caracterul său practic. Spre exemplu, la limba engleză, la o singură materie, erau acordate opt ore pe săptămână, fiind împărțite în patru ore de teorie și patru de practică, punându-se accent pe activități de vorbire și ascultare. Consider că acest sistem este unul foarte util, iar studenții sunt capabili să scrie și să converseze cu ușurință în limba de circulație europeană.

Prezentările powerpoint, munca în echipă, quiz-urile sunt doar câteva dintre metodele abordate de profesorii de acolo, subliniind, încă o dată, importanța punerii în practică a teoriei învățate. Am apreciat faptul că tinerii studiau doar patru, cinci materii, în acest fel având posibilitatea de a le aprofunda și a le înțelege. Examenele pe care le-am dat au fost majoritatea sub formă orală, constând într-o dezbatere sau un dialog cu profesorul respectivei materii”, mărturisește Iulia-Antonia.

A învățat să se descurce pe cont propriu

Am rămas, totodată, impresionată de activitățile întreprinse de asociația studenților care se ocupau de cei care am aplicat pentru această bursă, organizând diverse evenimente și activități foarte interesante. De asemenea, în aceste cinci luni petrecute în Italia, am avut oportunitatea de a vizita peste 10 orașe minunate, de a lega strânse prietenii cu tineri din toate colțurile lumii și de a savura din plin bucătăria italiană. Am învățat să mă descurc pe cont propriu și să am mai multă încredere în mine. Recomand din toată inima această experiență tuturor tinerilor care vor să facă o diferență în viața lor și care vor să crească, să progreseze, să descopere o altă cultură, alți oameni și un alt mod de gândire”, povestește Iulia-Antonia Mărcinean.

 

Alin Cristian Cîndea (foto) are 21 de ani și este student la Universitatea din Oradea, la Facultatea de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației, unde a terminat anul II de studii. Ideea de a pleca într-o mobilitate Erasmus+ i-a venit pe la mijlocul semestrului I, din primul an de facultate. A văzut pe site-ul facultății un anunț legat despre oportunitatea de a pleca cu o bursă Erasmus+. În momentul respectiv nu știa atât de multe lucruri despre Erasmus, dar acest lucru nu a reprezentat o piedică.

 

Interviul – primul hop

„După o discuție cu un coleg de cameră, ne-am decis să aplicăm la interviul de selecție. Ne-am pregătit dosarul care nu a fost atât de stufos pe cât ne așteptam noi și am participat la inverviul de selecție. În momentul respectiv entuziasmul nu a fost atât de intens, plecarea având loc doar peste un an de la interviu. Am ales să plecăm în Finlanda deoarece este o țară foarte bine dezvoltată, care are conform statisticilor cel mai bun sistem de învățământ din lume”, povestește Alin Cîndea. Săptămâna dinaintea plecării l-a făcut să fie foarte entuziasmat, dar totodată era și puțin anxios față de noile experiențe care vor veni. Era prima dată când pleca așa departe de casă, pentru atât de mult timp.

Un sistem educațional fără birocrație

„Primul contact cu sistemul educațional finlandez a fost unul foarte plăcut, în primul rând din lipsa birocrației excesive, lucru pe care l-am apreciat foarte mult. Când am ajuns am completat un document, am primit toate materialele de care am avut nevoie și asta a fost tot. Foarte simplu! Chiar de când am ajuns am primit un tutore, mai precis un profesor care ne-a ajutat și ne-a coordonat proiectul pe care l-am făcut pe durata șederii noastre acolo. Am apreciat foarte mult baza materială de care dispun instituțiile de învățământ din Finlanda. Universitatea la care am mers, Hamk University of Applied Sciences (n.r. Universitatea de Științe Aplicate Hamk), din Valkeakoski, un oraș din sudul Finlandei, nu era una foarte mare, dar era foarte bine dotată. Cât timp am lucrat la proiect, ni s-au pus la dispoziție toate echipamentele de care am avut nevoie”, mărturisește Alin.

O experiență care te scoate din zona de confort

„Pe lângă experiența profesională pe care ți-o îmbogățești în perioada cât ești plecat cu o bursă Erasmus+, îți dezvolți și aptitudinile tale personale. Ești departe de casă, într-o țară străină, și trebuie să te descurci singur, indiferent că este vorba de mâncare sau de alte necesități personale. Această experiență m-a învățat multe lucruri și cu plăcere aș recomanda oricărui student să participe într-o mobilitate Erasmus în timpul studenției. Este o experiență care vă scoate din zona de confort și vă ajută să vă dezvoltați și să vă cunoașteți mai bine pe voi înșivă, dar totodată vă deschide noi orizonturi”, conchide Alin Cîndea.

Te-ar putea interesa și: