O petiție pentru minoritățile lingvistice, susținută de premierul maghiar Viktor Orban, a strâns un milion de semnături
Comisia Europeană i-a primit pe organizatorii inițiativei cetățenești europene intitulată „Minority SafePack”, care a atins pragul unui milion de semnături, obținând astfel validarea din partea Comisiei.
Această inițiativă, puternic susținută de guvernul de la Budapesta și de regiunea germanofonă italiană Bolzano, numită și Tirolul de Sud, cere „mai multă protecție pentru minoritățile lingvistice” din statele membre ale UE.
Această inițiativă invită Uniunea Europeană să „îmbunătățească protecția persoanelor aparținând minorităților naționale și lingvistice și să consolideze diversitatea culturală și lingvistică în Uniune.
Comisarii Vera Jourová, vicepreședinte responsabil pentru valori și transparență, și Mariya Gabriel, responsabilă pentru cercetare, inovație, cultură, educație și tineret, i-au primit pe organizatorii inițiativei la Bruxelles.
Dacă această petiție a fost larg răspândită în toate asociațiile care promovează limbi regionale, organizatorii au fost puternic susținuți de guvernul maghiar al lui Viktor Orban și de regiunea autonomă germano-italiană din Tirolul de Sud.
Acest sprijin se regăsește în distribuția națională a semnatarilor. Peste jumătate de milion de semnături au fost colectate în Ungaria, scrie Ouest-France.
Peste 250.000 de persoane au susținut această inițiativă și în România, unde se află o puternică minoritate lingvistică maghiară.
Minoritate care, nu se știe pe ce bază și în ce sens, îi reproșează regulat guvernului de la București că nu susține destul folosirea limbii „lor” maghiare.
O critică care se regăsește și în rândurile minorității maghiare din Slovacia: 63.000 de persoane au susținut jalba către Bruxelles. 78.000 de persoane în Tirolul de Sud dar numai 7300 de persoane în Franța.
Această colectare geografică a semnăturilor, care a avut loc între aprilie 2017 și 208, nu este întâmplătoare, în contextul în care numeroase cărți și comemorări au fost scoase la înaintare în Ungaria cu privire la sfârșitul primului Război Mondial.
Și în contextul în care numeroști naționaliști maghiari vorbesc despre „dictatul de la Trianon”, tratatul care a redefinit frontierele europei centrale. Semnat la palatul Grand Trianon, la Versailles (4 iunie 1920) , el reprezintă o dramă națională în ochii ungurilor, care au pierdut două treimi din teritoriu și jumătate de populație, după prima conflagrație mondială.
Fidesz, partidul lui Viktor Orban, a făcut, începând din 2010, din 4 iunie Ziua unității naționale. Viktor Orban a decis în același timp să acorde cetățenie maghiară celor trei milioane și jumătate de etnici maghiari care locuiesc în țările vecine. Acest lucru a creat tensiuni puternice cu statele vecine.
În timp ce Uniunea Europeană are 24 de limbi oficiale, există aproximativ 60 de limbi regionale și minoritare cunoscute ca indigene pe teritoriul său. Numărul de vorbitori este dificil de evaluat, dar se estimează că între 40 și 50 de milioane de cetățeni europeni din aproximativ 512 milioane de locuitori (inclusiv Regatul Unit care tocmai a terminat Brexit-ul) vorbesc una dintre limbile neoficiale al UE.
Comisia Europeană trebuie să spună în iulie 2020 dacă intenționează să propună noi reglementări în acest domeniu sau o modificare a legislației existente.