Ragnar Jónasson, un scriitor islandez încă tânăr, apare pentru prima oară în limba română cu un roman – „Orb în zăpadă”, care a cunoscut deja un mare succes în țările în care a fost tradus.
Protagonistul, Ari Thór Arasson, este un polițist la debut de carieră. Primind o slujbă în orășelul pescăresc Siglufjördur, la 400 de kilometri de Reykyjavik, el regretă imediat alegerea unui post într-o localitate „unde nu se petrece niciodată nimic”, după cum îl asigură noii lui colegi.
Nu întrevede nicio șansă de a se împlini profesional. A da amenzi unor șoferi nesăbuiți sau unor bețivi care atentează la liniștea publică nu înseamnă acea confruntare cu infracționalitatea la care visează. Dar numai în aparență această comunitate izolată de ninsori care iarna nu mai contenesc are un ritm al vieții molcom și este ocolită de evenimente grave. Uneori, tabieturile acestei așezări liniștite sunt perturbate de întâmplări care pun lumea pe jar.
O femeie este găsită în zăpadă, pe jumătate dezbrăcată și înjunghiată. Un scriitor își găsește sfârșitul căzând pe scara unui teatru din orășel. Accident sau crimă? Mai mult, însuși Ari Thór e victima unui tentative de jaf. Treptat-treptat, ambianța pe care tânărul polițist o considerase o oază primitoare e cuprinsă de neliniște.
Mass-media alimentează și ele angoasele localnicilor. Ancheta urnită cu greu începe să dezvăluie secrete ale unor oameni a căror onorabilitate nu fusese pusă la îndoială. Unul are patima jocurilor de noroc și e înglodat în datorii, fiind în stare să și ucidă pentru a scăpa de necazurile financiare, un altul se socotește nedreptățit pentru că nu i se recunosc meritele literare și vrea să-l doboare de pe piedestal pe cel adulat ca fiind un geniu.
Investigațiile se desfășoară lent, interogatoriile la care sunt supuși cei suspectați reflectă lipsă de competență și interes. Și totuși, mai ales datorită lui Ari Thór se destramă păienjenișul de minciuni și adevăruri cutremurătoare despre această urbe ies la iveală.
În „Orb în zăpadă” nu numai intriga polițistă oferă cititorului satisfacția unei lecturi care îl ține în priză. Ragnar Jónasson este și un bun creator de atmosferă, un portretist remarcabil și un inventator de biografii palpitante. Paginile care descriu localitatea îngropată în zăpezi, comportamentul convențional, rigid al unor eroi cu destine șterse, cu dureri mocnite se parcurg cu un interes indiscutabil. Ragnar Jónasson amintește în narațiunea sa o tradiție islandeză uimitoare – în seara de Ajun este obiceiul de a citi o carte nouă. Să ne mai mirăm de ce în această țară literatura se află la mare cinste?
Recomandările noastre
