Controlul dispus de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul Corina Alina Corbu, care se referea la repartizarea aleatorie a dosarului ”Ferma Băneasa”, s-a finalizat fără se se descopere nimic suspect.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, miercuri, că în urma verificărilor dispuse de preşedintele instanţei, Corina Corbu, s-a stabilit că dosarul "Ferma Băneasa" a fost repartizat la completul de judecată care a dat sentinţa finală în acest caz cu respectarea principiului distribuirii aleatorii.
Potrivit unui comunicat semnat de Corina Corbu, în urma verificărilor a rezultat că activitatea de judecată în dosarul "Ferma Băneasa", având stadiul procesual apel, s-a desfăşurat la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu respectarea principiului distribuirii aleatorii, prevăzut de art.11 din Legea nr. 304/2004, sens în care sunt relevante următoarele constatări:
Dosarul în cauză a fost primit de la Curtea de Apel Braşov, înregistrat la Registratura Generală a ÎCCJ la data de 24 decembrie 2019, ora 12,25, la Secţia Penală, în sistemul ECRIS la ora 13,14 şi repartizat aleatoriu, în sistem informatic, în aceeaşi zi, la ora 15, împreună cu toate dosarele înregistrate la data respectivă.
La dosarul cauzei sunt ataşate dovezile de repartizare aleatorie la Completul nr. 4, în acord cu hotărârea colegiului de conducere al ÎCCJ nr. 221/2019.
În perioada de referinţă, toate cele nouă completuri de trei judecători ale Secţiei penale erau active pentru repartizare şi erau configurate corespunzător parametrilor stabiliţi prin hotărârile colegiului de conducere.
La data repartizării, niciunul dintre completurile de 3 judecători nu era blocat sau exclus de la repartizarea aleatorie.
Referitor la chestiunea numărului de părţi, invocată în memoriul transmis, Compartimentul IT a simulat calculul complexităţii dosarului folosindu-se variantele cu 40, respectiv 26 de părţi, rezultând că, în ambele variante, s-a obţinut acelaşi rezultat privind complexitatea dosarului, ca urmare a ponderii reduse a acestui criteriu în formula de calcul (automat) a complexităţii, neexistând astfel elemente care să conducă la influenţarea criteriilor de repartizare aleatorie.
ICCJ mai transmite că, în ceea ce priveşte auditarea externă a sistemului de repartizarea aleatorie a cauzelor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca orice altă instanţă judecătorească, este doar utilizator al aplicaţiei informatice ECRIS, dezvoltată şi gestionată de către Ministerul Justiţiei, prin direcţia sa de specialitate. Conform art.53 alin.(3) din Legea nr.304/2004, auditarea externă a sistemului se realizează sub conducerea Ministerului Justiţiei.
Mai mulți avocați, printre care și profesorul de drept Radu Chiriță, de la Facultatea de Drept din Cluj Napoca au contestat modul în care acest dosar a ajuns să fie judecat de ”completul negru”. În acest dosar, mai multe persoane care au fost achitate la Curtea de Apel Brașov, printre care și avocatul Robert Roșu, au fost condamnate cu executare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Toată acțiunea semnată de ÎCCJ a pornit după ce avocații din România au protestat împotriva deciziei din dosarul „Ferma Băneasa”.
„Dosarul în cauză a fost primit de la Curtea de Apel Brașov, înregistrat la Registratura Generală a ÎCCJ la data de 24 decembrie 2019, ora 12.25, la Secţia Penală,în sistemul ECRIS la ora 13.14 și repartizat aleatoriu, în sistem informatic, în aceeași zi, la ora 15 împreună cu toate dosarele înregistrate la data respectivă. La dosarul cauzei sunt ataşate dovezile de repartizare aleatorie la Completul nr. 4, în acord cu hotărârea colegiului de conducere al ÎCCJ nr.221/2019.
În perioada de referință, toate cele nouă completuri de trei judecători ale Secției penale erau active pentru repartizare și erau configurate corespunzător parametrilor stabiliți prin hotărârile colegiului de conducere.
La data repartizării, niciunul dintre completurile de 3 judecători nu era blocat sau exclus de la repartizarea aleatorie. Referitor la chestiunea numărului de părți, invocată în memoriul transmis, Compartimentul IT a simulat calculul complexității dosarului folosindu-se variantele cu 40, respectiv 26 de părți, rezultând că, în ambele variante, s-a obţinut acelaşi rezultat privind complexitatea dosarului, ca urmare a ponderii reduse a acestui criteriu în formula de calcul (automat) a complexității, neexistând astfel elemente care să conducă la influențarea criteriilor de repartizare aleatorie”.
Președintele ICCJ a dispus verificări
EvZ a scris că, potrivit legilor și regulamentelor în vigoare, care reglementează acivitatea instanțelor de judecată, niciun președinte de instanță nu are competența legală de a dispune un control pe repartizarea aleatorie a dosarelor. Singura instituție care are drept de anchetă în acest caz este Inspecția Judiciară.
Într-un răspuns oficial trimis redacției EvZ, președintele ICCJ susține că are dreptul de a dispune un astfel de control, opinând că este dreptul persoanelor interesate să sesizeze CSM sau Inspecția Judiciară.
Judecătorul Corina Corbu de la ICCJ susține că președintele instanței, potrivit art. 7,9, și 13 din Reglamentul 1375/2015, are următoarea obligație: ”asigură și verifică, personal sau prin intermediul vicepreședintelui ori al altor judecători pe care îi desemnează în acest scop, respectarea obligațiilor legale, a regulamentelor, a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii date în conformitate cu legea, a hotărârilor adunărilor generale și ale colegiilor de conducere de către judecători și personalul auxiliar de specialitate”.
„În concluzie, activitatea administrativă de repartizare aleatorie a cauzelor, care la nivelul secțiilor instanței supreme este organizată și coordonată sub autoritatea președintelui de secție, trebuie să respecte coordonatele trasate la art. 4 din Regulament, respectarea acestor norme fiind supusă controlului de către președintele ICCJ, la fel ca orice activități de natură administrativă desfășurată la nivelul secțiilor și formațiunilor de judecată”, se mai arată în răspunsul semnat de președintele ICCJ.
În răspuns se mai arată că: ”nu există niciun fel de elemente concret care să conducă la concluzia vreunei abateri de la dispozițiile legale privind repartizarea aleatorie a cauzei la care ați făcut referire (n.n. - dosarul Ferma Băneasa). Facem precizarea că desfășurarea de verificări interne privind această chestiune nu împiedică în niciun fel Inspecția Judiciară să se autosesizeze sau să fie sesizată de către vreuna dintre persoanele care au vehiculat astfel de susțineri”, se mai arată în răspuns.
Cu alte cuvinte, președintele ICCJ susține că nu a ordonat un control cu privire la repartizarea aleatorie a dosarului ”Ferma Băneasa”, ci doar o verificare, și că nu va sesiza Inspecția Judiciară deoarece nu există nimic ilegal la aceasta repartizare aleatorie.
La ICCJ mai era doar Moș Crăciun
Profesorul și avocatul Radu Chiriță a scris pe blogul personal că are dubii cu privire la repartizarea aleatorie a dosarului, tocmai la completul despre care se știe că nu achită pe nimeni.
„Eu am dubii foarte serioase legate de modul de repartizare a cauzei la complet în cadrul ICCJ. Amintesc contextul. Într-un raport al IJ din 2018, aprobat de CSM, scrie că sistemul de repartizare a cauzelor la secţia penală a ICCJ este afectat de tot felul de deficienţe şi poate fi evitat caracterul aleatoriu al repartizării, în esenţă prin blocarea aiurea a unor complete de la repartizare şi prin stabilirea din burtă a unor parametrii de repartizare. În raportul IJ pe 2019 se propune luare unor măsuri pentru înlăturarea acestor deficienţe. După ştiinţa mea, nu le-o luat nimeni. Legea stabileşte că sistemul de repartizare aleatorie trebuie auditat extern odată la 2 ani. Nu cred că s-o făcut vreodată auditul ăsta la ICCJ. În cauza lui Robert, Curtea de Apel Braşov se pronunţă prin iunie 2019, iar undeva prin septembrie 2019 se comunică sentinţa redactată părţilor şi DNA. DNA cere dosarul să îşi motiveze apelul formulat (ştiu că această chestie e legală, dar mă scoate din minţi). În 24 decembrie 2019, după prânz dosarul ajunge la sediul ICCJ, este înregistrat şi se face repartizarea, teoretic aleatorie. Culmea este că motivele de apel nu sunt finalizate. Ele se depun după vreo lună, iar la primul termen cauza se amână pentru ca părţile şi instanţa să le studieze. Şi atunci vine întrebarea: de ce dracu or dus dosarul la ICCJ fix odată cu Moş Crăciun, dacă nu erau gata motivele de apel? Cumva pentru că în acea dată, fără prea multă lume prin jur, că toţi erau acasă, să se poate “repartiza” dosarul? Mai sus sunt suspiciuni. Eu, noi, voi nu avem cum să verificăm ce or făcut atunci. Nu putem să întrebăm procurorul care o trimis dosarul la fix, de ce dracu l-o trimis fix atunci. Poate să o facă fie CSM, fie IJ, care pot face astfel de verificări. De aceea, am scris două cereri către aceste instituţii, solicitând efectuarea acestor verificări”, a scris Radu Chiriță.
Dan Andronic: Comunicatul ÎCCJ este de tot râsul
Dan Andronic a comentat decizia ÎCCJ și a explicat care sunt amănuntele ce produc o serie de întrebări asupras verdictului emis de judecători.
„Comunicatul ICCJ este de tot râsul: recunosc că au introdus în Ecris, 40 de părți în loc de 26, dar spun că rezultatul repartizării este corect. Păi, eu am înțeles că este o formulă matematică. Dacă X este egal cu 40, dă un rezultat, dacă X este egal cu 26, dă alt rezultat. Deci nu are cum să fie același scor!
Ceea ce nu spun, dar scrie în referat, este că inițial au introdus 66 de volume, iar apoi s-a intervenit și s-a pus o altă cifră, ceva cu 244... Numărul de părți nu l-au mai corectat.
Iar nu a influențat rezultatul matematic.
Că așa e la repartizare aleatorie. Bagi până dă rezultatul corect!
E cert că Justiția e oarbă, dar constat că nici matematică nu știe...”