Astăzi este o zi de sărbătoare pentru cercetarea românească în fizica nucleară, domeniu unde specialiștii noștri ne reprezintă cu fruntea sus în toată lumea.

Steagul României va fi ridicat la sediul din Geneva al Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), cel mai mare centru de cercetare în fizica particulelor elementare. La ceremonia care marchează intrarea noastră cu drepturi depline în această organizaţie participă și președintele României, Klaus Iohannis. Cu această ocazie, am dori să atragem autorităţilor atenţia asupra problemelor cu care se confruntă cercetătorii de la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară – „Horia Hulubei” (IFINHH) din Măgurele, desemnat să dezvolte cel mai ambiţios proiect din lume la ora actuală în domeniul cercetării în fizica nucleară – proiectul „Laserului de la Măgurele”.

EVZ vă prezintă, în exclusivitate, semnalele de alarmă și strigătul de ajutor al coordonatorilor acestui proiect major, sufocat de birocraţia românească.

Magnet pentru cercetători de elită

Cercetători de elită la nivel mondial vin din toate colţurile lumii atrași de proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI – NP) dezvoltat de Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară de la Măgurele. Experimentele care se vor face aici vor fi atât de avansate, încât miza pentru ei este câștigarea premiului Nobel.

Pe de altă parte, cercetătorii străini se împiedică de legislaţia noastră, care îi obligă să depună un dosar stufos de acte pentru a se angaja pentru acest proiect. Academicianul Nicolae – Victor Zamfir director general al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară – „Horia Hulubei” și director al proiectului ELI – NP, a tras un semnal de alarmă asupra situaţiei.

Deși e nevoie de angajarea a 250 de cercetători, procesul de recrutare se desfășoară extrem de anevoios, până acum reușind să recruteze circa 100, deși în 2018 trebuie să înceapă experimentele.

Cerem foaie matricolă unor doctori de Harvard

„O angajare durează luni întregi. Problema mare este că putem angaja un cercetător senior doar după ce prezintă diploma de Bacalaureat. Apoi, trebuie să mergem la forţele de muncă, să stăm la coadă cu toţi cei care angajează muncitori chinezi, ei fiind cercetători extrem de cunoscuţi. Sunt absolvenţi de Harvard și trebuie să treacă prin CNATDCU ca să echivaleze diploma de doctorat. Problema este că nu mă lasă pe mine să îi angajez direct, trebuie să trec prin procesul de recunoaștere a diplomelor și de aprobare a forţei de muncă din străinătate”, a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate Evenimentului zilei, academicianul Nicolae-Victor Zamfir.

Potrivit acestuia, străinii sunt consternaţi de aceste proceduri birocratice, iar unii nici nu își amintesc pe unde mai au, de pildă, diploma de Bacalaureat. „Suntem într-o situaţie ridicolă. Cerem simplificarea procedurilor de angajare măcar în partea de știinţă. E foarte greu, avem ștacheta foarte sus. Vrem să angajăm personal pe măsura echipamentelor, care sunt cele mai performante din lume”. Comisia de recrutare este extrem de selectivă, cam 1 din 10 aplicanţi fiind selectat.

El a adăugat că deși sunt în termen cu recrutările, greutăţile sunt foarte mari, iar doi oameni din Institut se ocupă zi-lumină numai de obţinerea acestor documente pentru cercetătorii străini. „În SUA nu mi-a cerut nicăieri diploma mea de doctorat, pentru ei au contat doar rezultatele mele. Noi angajăm doctori profesori universitari și trebuie să dovedim că au diplomă de Bacalaureat, ca să nu mai vorbim că în SUA nu se dă acest examen. Când apuc să sesizez la Ministerul Educaţiei, se schimbă ministrul. Și de ce trebuie să ajung la minister să rezolv problemele cu diploma de Bacalaureat? Nu suntem integraţi deloc cu practica la nivel internaţional, am rămas din anii 50 în sistemul ăsta. Dacă vine la Institut un cercetător străin să se angajeze, ar trebui ca în două săptămâni să se poată. De ce să-l controleze CNATDCU, Ministerul Educaţiei?”, se întreabă academicianul.