Primul argument în favoarea introducerii în legalitate a consumului de droguri este cel al reducerii gradului de violenţă în interiorul societăţii. În timp ce unii dintre economiştii care au studiat problema sunt de părere că taxele "de viciu" ar aduce un aport considerabil la bugete, alţii, în colaborare cu specialişti din domeniul medicinii, încearcă să găsească numitori comuni în ceea ce priveşte influenţa directă a preţului drogului, a taxelor şi a permisivităţii asupra consumului şi comercializării de stupefiante.

Mai mulţi drogaţi odată cu legalizarea?

Prezent în societatea încă din timpuri străvechi, consumul de droguri a rămas o legătură vicioasă între societatea modernă şi cea antică. Problemă contemporană cu cea mai veche meserie din lume, combaterea drogurilor sau controlul consumului nu au avut parte de succes, în niciuna dintre formulele alese până acum, respectiv interzicerea sau legalizarea parţială.

Unul dintre argumentele folosite de grupurile celor care susţin iniţiativa legalizării este exemplul perioadei de prohibiţie americană, din anii '20, care interzicea fabricarea şi consumul băuturilor alcoolice. În acea perioadă, piaţa neagră a avut o perioadă profitabilă, crima organizată oferind şi prilejul unui personaj al epocii să ajungă legendă, Al Capone.

Diferite organizaţii, preocupate de perspectiva consumului de droguri în rândul tinerilor, au demarat studii proprii, prin ale căror rezultate se doreşte găsirea celor mai 
potrivite soluţii. În primăvara anului trecut, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a realizat o cercetare similară, pe un eşantion de 1000 de elevi şi studenţi din Bucureşti.

Concluziile lor au fost că până în anul 2010, unul din doi tineri va încerca drogurile. Astfel, într-o familie cu doi copii, unul dintre fraţi va încerca, cel puţin odată un drog.

Clasa politică românească nu are idee ce să facă

Subiect nou introdus în dezbaterile publice, legalizarea drogurilor este evitată de majoritatea politicienilor. Unul dintre ei, proaspăt europarlamentar, şi-a exprimat totuşi opinia. Elena Băsescu a precizat, în timpul campaniei sale pentru PE, că "dacă ar fi să ajung în Parlamentul European, aş susţine legalizarea drogurilor uşoare, cum ar fi marihuana sau iarba. Dar nu aş fi de acord cu sinuciderea asistată", a detaliat aceasta.

Programele guvernamentale de reducere a consumului de alcool, tutun şi droguri au avut sprijin financiar considerabil, dar, contrar eforturilor, rezultatele au fost insesizabile.

Dacă s-ar decide această măsură, primul pas va fi ce al realizării unei liste a drogurilor uşoare. Din punct de vedere medical, un drog uşor este cel care are efecte doar asupra aspectului dependenţei psihologice. În momentul în care se consumă droguri grele, pe lângă dependenţa de ordin psihologic apare şi cea fiziologică.

Astfel, pe lângă substanţele cunoscute şi sub numele de droguri recreaţionale, ca alcoolul, tutunul sau produsele cu cafeină, vor fi introduse spre comercializare şi alte droguri, halucinogene (folosite de diferite secte religioase), ori ţigările de marijuana (cannabis).

Teama multora este că odată făcut pasul consumului de droguri uşoare, prin gradul uşor de accesibilitate, se va face o trecere îngrijorătoare în direcţia drogurilor puternice, ca heroina şi  alte drogurile de sinteză, care dau dependenţă.

Droguri "ecologice" care se fumează:
– Opiul – drog euforic
– Canabisul – drog halucinogen
– Haşiş – drog halucinogen.

Droguri sintetice, prin înghiţire sau injectare:
– Ecstasy – drog halucinogen.
– LSD – drog halucinogen
– Barbiturice – sedative
– Steroizii anabolizanti – drog stimulant
– Heroina – drog eurforic
– Cocaina – drog stimulant
– Amfetamina – drog stimulant
– Metamfetamină – drog stimulant.

Citiţi mai multe despre consecinţele acestei măsuri pe Capital.ro

SUNTEŢI DE ACORD CU LEGALIZAREA
DROGURILOR ÎN ROMÂNIA?

CITIŢI ŞI:
EBA nu prea ştie dacă să legalizeze marijuana

EDITORIALUL EVZ: Elena şi iarba

Toxicomanii, aruncaţi de autorităţi în braţele heroinei

„Mâna lui Dumnezeu”, drogul care vine prin căşti

Centrele pentru toxicomani, lăsate „să moară încet”

Consumul de droguri creşte odată cu bugetul Antidrog