Ieri s-au serbat 99 de ani de la unirea Basarabiei cu România, prin decizia Sfatului Țării, un bun prilej de discuție despre valorile naționale, despre interesul național.
În 2015 am publicat volumul „Corsarii uitaţi ai adâncurilor. Delfinul, Rechinul, Marsuinul”, prima și singura carte - deocamdată - dedicată submarinelor românești. Cartea a fost un proiect editorial finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi a fost publicată de Editura Militară, condusă de Adrian Pandea, cel mai competent editor român, după umila mea părere. A avut succes, două ediții până acum și a fost premiată de revista „Gândirea Militară Românească” - revistă de teorie şi ştiinţă militară, editată de către Statul Major General al Armatei României - pentru „contribuţia de excepţie la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţei militare”. Dar nu asta e ideea. Anul următor, 2016, m-am înscris cu alte două proiecte (cărți de istorie) la Administraţia Fondului Cultural Naţional. Total întîmplător exact în aceea perioadă am dus o campanie împotriva ministerului Culturii de atunci, Vlad Alexandrescu, un incompetent de care nici Dacian Cioloș nu mai putea să scape, pentru că refuza să-și dea demisia și instiga lumea să iasă în stradă!
Evident, volumele mele au fost respinse! Logic, din moment ce din comisie a făcut parte însuși catastrofa de Vlad Alexandrescu! Altceva m-a durut și mi-am cerut scuze generosului editor Adrian Pandea. Toate titlurile editurii Militare au fost depunctate și respinse, ca niciodată! Reavoință pe față! Hai să le amintim: „Prolog la Blitzkrieg. Campania austrogermană în România – 1916” - Michael B. Barrett; „Ostaşii basarabeni în Primul Război Mondial” - Andrei Emilciuc; „Pregătirea diplomatică a războiului României” - Gheorghe A. Dabija; „Românii în Marele Război. Anul 1916. Documente, impresii, mărturii” - coord. Petre Otu; „Clerul ortodox bucovinean şi Unirea din 1918” - Alexandrina Cutui; „Intrarea Italiei în Război (1915) şi consecinţele sale pentru România” - coord. Petre Otu; „Generalul Gheorghe Garoescu, captivul dragostei în plin război” - Marian Moşneagu; „Misiunea contelui Czernin la Bucureşti. 10 octombrie 1914–27 august 1916” - Sorin Cristescu. Cu toate acestea, patru volume au fost tipărite pe spezele editurii militare.
Asta în contextul în care peste doi ani urma Centenarul, iar toate lucrările aveau legătură cu acesta. Ce volume remarcabile au primit finanțare? Iată cîteva capodopere: „Veress Károly: Lehet-e másként élni? Életgyakorlati kérdések (Este posibil a trăi altfel? Întrebări privind practica vieţii); „Ornamentul Maselor. Eseuri”; „Ce să facem cu creierul nostru?”. Epocal! Chiar asta aș vrea să vă întreb. Ce ne facem cu creierul unora precum Vlad Alexandrescu, azi parlamentar USR de frunte? Să respingi o lucrare de-a lui Petre Otu, chiar ai ceva la cap!
Ei bine, anul trecut nu am făcut scandal, pentru că mi se putea reproșa că la mijloc aveam un interes, deși sincer preferam să nu primesc finanțare, dar restul cărților să apară. Blând și înțelept ca întotdeauna, nea’ Pandea m-a calmat.
Pentru cariera mea de istoric sunt dator doar regretatului Mihai Pelin, lui Adrian Pandea și maestrului Ion Cristoiu. Atât și nimic mai mult.
Sunt tare curios cum vor fi cheltuiți anul acesta banii și promit că voi merge până în pânzele albe, mai ales că nu particip cu niciun proiect. Să vă văd cum le mai refuzați, haiducilor de la buget! Iar săptămâna viitoare mă voi prezenta la Departamentul Centenar din cadrul Guvernului să aflu și eu ce au de gând să tipărească pentru cei 100 de ani de la Marea Unire pe care îi împlinim la anul! Mojicia antinațională a mers prea departe!
P.S. Pentru cine nu știe, celebra editură Militară aparține de Ministerul Apărării Naționale, deci statului. Deci, la mijloc nu e un ghișeft!
Recomandările noastre
