Reluarea negocierilor dintre şefii de stat sau de guvern ai statelor UE asupra pachetului de relansare economică post-pandemie a fost amânată ,luni, pentru a treia oară.
Amânarea s-a decis până la ora 16:00 GMT (19:00 ora României), pentru a se putea desfăşura mai multe întâlniri bilaterale menite să apropie poziţiile în vederea unui compromis, relatează agenţiile internaţionale de presă, scrie Agerpres.
Intrat în a patra zi, summitul european trebuia să reînceapă luni la ora 12:00 GMT, dar a fost amânat pentru ora 14:00 GMT, apoi pentru ora 15:00 GMT, iar ultima amânare este pentru ora 16:00 GMT.
În acest timp, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, încearcă să găsească soluţii acceptabile pentru toată lumea, în special în chestiunile cele mai divergente, respectiv raportul dintre credite şi granturi din fondul de redresare propus de Comisia Europeană, condiţiile pentru accesarea acestor fonduri şi contribuţiile naţionale pentru viitorul buget multianual.
Ultima propunere de compromis vehiculată este ca în fondul de redresare, pentru care Comisia Europeană a propus 500 de miliarde de euro granturi şi 250 de miliarde credite, suma granturilor să fie diminuată la 390 de miliarde, diferenţa până la 500 de miliarde urmând să se adauge sumei prevăzute pentru credite, pentru a da astfel satisfacţie celor patru state (Austria, Olanda, Danemarca şi Suedia) nemulţumite de proporţia prea mare a subvenţiilor din acest fond de care vor beneficia mai ales ţările din sud (Italia şi Spania) cele mai afectate de pandemie.
Parlamentul European nu-şi va da acordul asupra unui acord ce ar putea fi convenit luni de liderii europeni cu privire la pachetul de relansare economică post-pandemie dacă acesta nu va îndeplini anumite condiţii, susţine preşedintele legislativului european, David Sassoli, potrivit Reuters.
Conform lui Sassoli, europarlamentarii doresc ca accesul statelor membre la aceste finanţări să fie condiţionat de situaţia statului de drept. Dar Polonia şi Ungaria au avertizat că se vor opune prin veto oricărui demers de stabilire a unor astfel de condiţionalităţi.
„Parlamentul European şi-a stabilit propriile priorităţi şi se aşteaptă ca ele să fie îndeplinite”', a transmis Sassoli într-o declaraţie.
„Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite suficient, Parlamentul European nu-şi va da consimţământul”', avertizează el, amintind că orice acord la care ar ajunge liderii europeni va trebui apoi validat şi de legislativul european.
Europarlamentarii doresc de asemenea să se pună capăt sistemului de rabaturi prin care statele bogate ale UE obţin reduceri ale contribuţiilor lor la bugetul comunitar.
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron s-au arătat încrezători că în a patra zi de negocieri se va ajunge la un compromis, admiţând însă că acesta este în continuare dificil.
„Noaptea trecută, după lungi negocieri, am găsit un cadru pentru un posibil acord. Este un pas înainte şi ne dă speranţa că un acord poate fi obţinut astăzi”, a spus Merkel luni la prânz, potrivit AFP.
„Avem aici un spirit de compromis, au fost momente foarte tensionate şi momente care fără îndoială vor fi în continuare foarte dificile”, a afirmat la rândul său Emmanuel Macron.
Vorbind despre propunerea de compromis aşteptată din partea lui Charles Michel, preşedintele francez a spus că aceasta „trebuie să menţină ambiţia pentru marile noastre politici europene de viitor, mai ales politica climatică, suveranitatea europeană, sectorul digital sau tinerii şi ambiţia pentru planul de relansare”.