În timp ce în România și în restul lumii, purtarea obligatorie a măștii în exterior se generalizează, o țară din Europa se încăpățânează să facă figură separată: Suedia.

Autoritățile de la Stockholm s-au făcut remarcate încă din primăvară, când a refuzat să adopte măsuri de izolare a populației, pentru a evita astfel o criză economică cu efecte mai grave decât cea sanitară.

Astăzi, Suedia menține starea relaxată de combatere a epidemiei, respingând orice idee de impunere a obligativității măștii.

Nicăieri, nici măcar în recomandările agenției de sănătate publică, necum în măsurile obligatorii, nu se vorbește despre purtarea măștii.

Și aceasta în ciuda unui bilanț uman care, dacă s-ar fi înregistrat în România, ar fi provocat isterie la vârf: până pe 27 august, 5.820 de persoane au decedat din cauza COVID, adică 57 de decese la 100.000 de locuitori.

Prin comparație, România nu are decât 18, SUA – 56, Marea Britanie – 61, Franța – 47, Austria – 8, Germania – 11, Belgia – 86, Italia – 59.

Însă guvernul suedez își asumă curajos această strategie relaxată. Într-o declarație de la sfârșitul lunii iulie, ministrul Sănătății, Lena Hallengren, a afirmat că „toate țările fac ce consideră că este mai bine”, însă a punctat că „nimeni nu știe care este cel mai bun comportament care trebuie adoptat în fața acestui virus”.

Și ea a adăugat: „Țările acționează diferit în funcție de maniera în care se răspândește virusul și modul în care este organizată societatea”.

Strategia suedeză se bazează exclusiv pe distanțarea fizică și pe igienă, spre deosebire de țări precum România în care portul măștii a devenit o marotă politică și mediatică și subiect de conflicte publice între cetățeni.

Epidemiologul șef al agenției de sănătate publică suedeză, Anders Tegnell, declara pe 24 august, pe LCI, că este „periculos să vezi măștile ca pe o soluție la această pandemie”.

În Le Figaro, el explică, vorbind despre „studiile și dovezile științifice” privind purtarea măștii, care, spune el, „sunt uimitor de slabe”.

Tegnell consideră inclusiv că masca poate duce la o reducere a distanței fizice. În plus, „pot exista efecte perverse induse de portul măștii, care poate fi contaminată și noi o atingem”.

Un discurs uimitor, comentează Le Point, care amintește că același discurs despre riscurile portului măștii le aveau până acum câteva luni și autoritățile franceze (și cele române, precum și majoritatea celor occidentale) dar și Organizația Mondială a Sănătății.

Toate acestea s-au sucit în mod straniu, făcând acum elogiul măștii.