Ţăranii ard miriştile ca să ia 200 euro/ha de la APIA. Focul ajunge în zonele împădurite, unde persistă săptămâni la rând. Situaţia e gravă: avem de cinci ori mai multe incendii decât în 2010.

V-aţi fi gândit vreodată că există o legătură directă între incendiile care nu mai contenesc în pădurile din centrul ţării şi subvenţia de 200 de euro pe hectarul de teren agricol? Explicaţia e simplă: tot mai mulţi agricultori îşi dau foc la mirişte după recoltare pentru a putea primi subvenţia. Conform cerinţelor UE, APIA nu aprobă plata dacă nu se doveşte curăţarea terenului la sfârşitul ciclului agricol. Iar cea mai ieftină metodă este de a-i da foc miriştii.

Munţii Şureanu, un imens rug care arde

Exact ca în Africa, un fum gros se ridică deasupra României de la miile de hectare de incendiate. Focul se extinde şi ajunge la zonele împădurite unde, pe fondul secetei din ultimele patru luni, se autoîntreţine timp de mai multe săptămâni.

Ieri, pe Transalpina, elicopterele s-au ridicat din nou în cer încercând să stingă focarele. Vremea s-a răcit brusc dar încă n-a început să plouă sau să ningă, pentru a topi şi îneca definitiv limbile de foc.

Iar dezvăluirea abia urmează: în 2011 au fost de cinci ori mai multe incendii de pădure decât în 2010. Deci subvenţia agricolă produce o reacţie în lanţ scăpată de sub control.

În ultimele zile, în Hunedoara au fost semnalate oficial 30 de incendii de vegetaţie uscată, acestea manifestându-se pe mai bine 200 ha de terenuri agricole şi păşuni. La suprafaţa afectată de arderi se adaugă şi mai bine de 300 de hectare de litieră de pădure în Munţii Şureanu, incendiu plecat tot de la o păşune căreia i s-a dat foc pentru a fi curăţată.

Poluare gravă, aerul a devenit irespirabil

În ultimele trei săptămâni, staţiile automate de măsurare a calităţii aerului situate în patru oraşe hunedorene au indicat, în 12 zile, depăşiri de câte două sau trei ori ale limitelor de poluare admise.

"Nu există nicio justificare pentru aceste arderi. Nu se poate să fim o ţară cu pretenţii europene şi să facem agricultură cu metode africane! În plus, Garda de Mediu nu-şi face datoria deloc!", spune directorul APM Hunedoara, Georgeta Barabaş.

Şeful Gărzii de Mediu, Cristian Moldovan, declară însă că amenzile nu au niciun efect: "Când am dat amenzi, s-au contestat în instanţă, iar cei amendaţi au avut câştig de cauză pentru că nu au fost prinşi asupra faptului. Soluţia cred că este la APIA, prin suspendarea subvenţiilor pentru suprafeţele curăţate prin ardere".

Directorul APIA Hunedoara, Veronica Borungel, spune că, în primăvară, în patru cazuri s-a luat măsura scoaterii de la plată a unor suprafeţe curăţate prin ardere, iar în această perioadă se fac verificări din nou şi se vor aplica măsuri similare. "Este de neînţeles de ce se apelează la metoda asta a arderii, pentru că atât subvenţia pentru culturi agricole cât şi cea pentru păşuni acoperă costurile de curăţare a terenurilor în cauză", adaugă Veronica Borungel.

Seceta şi preţul motorinei sunt de vină

Subvenţia acordată pentru un hectar de grâu sau porumb este de 171 de euro. În cazul păşunilor aceasta este de minimum 224 de euro, dar ajunge la 282 de euro la hectar pentru cele lucrate exclusiv manual, prin metode tradiţionale.

Reprezentanţii APIA spun că operaţiunile de curăţare a unui hectar de păşune nu costă mai mult de 500 de lei pe hectar, la fel şi în cazul ogoarelor.

Iosif Bota, un fermier hunedorean care deţine 500 ha de culturi agricole, spune că această cheltuială poate fi şi mai mică, dacă dispui de utilaje proprii, adică 200 de lei la hectar. Bota atrage însă atenţia că, mai ales în toamna aceasta şi seceta este de vină pentru întreaga situaţie: "Din fericire, eu am utilaje performante cu care am putut sămi pregătesc terenurile aşa cum se cuvine, fără să fiu nevoit să dau foc. Nici nu agreez metoda asta pentru că este o prostie, mai ales că se distruge tot echilibrul biologic al solului. Cei care nu dispun însă de utilaje bune, pur şi simplu nu pot să-şi lucreze terenurile fără să dea mai întâi foc miriştilor, atât de tare este pământul. Nu se poate altfel. Seceta a dat totul peste cap".

PLOILE, ULTIMA SPERANŢĂ

Ciobanii au dat foc Transalpinei şi nimeni nu-l poate stinge

La o zi după ce autorităţile anunţau stingerea incendiilor care au afectat 72 ha de păduri şi păşuni din zona Transalpina, focul a apărut din nou. În acest moment, singura speranţă de anihilare totală o reprezintă precipitaţiile, iar din partea meteorologilor veştile nu par încurajatoare.

Şeful Inspectoratul de Poliţie al judeţului Sibiu, Tiberiu Ivancea, spune că ancheta derulată de colegii săi îi dă drept principali suspecţi pe doi ciobani. "Sunt oameni care păstoresc animale în acea zonă. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, riscă închisoarea", a spus Ivancea.

În zona vârfului Tâmpa s-au făcut scrum 60 ha de pădure. Peste 200 de pompieri din judeţele Sibiu, Alba şi Vâlcea au fost mobilizaţi, de sâmbăta trecută, pentru stingerea incendiilor din zona noului drum Transalpina. A fost folosit inclusiv un elicopter dotat cu un rezervor cu apă.

În cursul zilei de ieri, autorităţile sperau că au reuşit anihilarea incendiilor, dar flăcările au reapărut peste noapte. "Stratul de vegetaţie în zonă este foarte gros şi arde pe dedesubt fără a se vedea flăcări sau fum. Până nu avem precipitaţii rămâne riscul reaprinderii", a declarat prefectul judeţului Sibiu, Horaţiu Răcuciu.

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/kED3sBEpzgI" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> "Creşterea alarmantă a numărul arderilor de vegetaţie este determinată de secetă şi de obligativitatea proprietarilor de a curăţa păşunile şi terenurile agricole." ANEMONA DODA, purtător de cuvânt ISU Hunedoara Citiţi şi:

• Incendiu de vegetaţie pe Autostrada A1, Bucureşti-Piteşti
• Incendiu: cinci hectare de câmp şi pădure ard mocnit lângă Măgurele
• Transalpina, în flăcări: peste 60 de hectare de vegetaţie au fost mistuite