Părerile elevilor în ceea ce priveşte dificultatea subiectelor la proba de istorie a examenului de bacalaureat au fost împărţite. Dacă unora le-a picat greu subiectul al treilea, altora le-a surâs ideea să scrie despre comunism. Doi profesori consultaţi de EVZ vă arată cum trebuiau rezolvate subiectele.
"Subiectele mi s-au părut grele, cel mai dificil a fost al treilea subiect în care ni se cerea să facem un eseu despre relaţiile internationale ale României din perioada postbelică", a spus un elev care a susţintul examenul la Liceul "Dimitrie Bolintineanu" din sectorul 5 al Capitalei.
Tot astăzi s-a desfăşurat şi proba la matematică. VEZI AICI SUBIECTELE Subiectul zilei: "Rău am făcut că nu am pariat pe Spania" De aceeaşi părere au fost şi următorii elevi care au ieşit din săli, atât la matematică, cât şi la istorie subiectele fiind văzute ca mult prea complicate. Primii zece elevi ieşiţi din sălile de examen ale liceului "Dimitrie Bolintineanu" nu au discutat însă mai mult de un minut despre ceea ce au avut de rezoltat la examenele de astăzi. Au trecut repede la subiecte mai pământene, respectiv meciul de fotbal Italia - Spania: "Rău am făcut că nu am pariat pe Spania. Şi mi-a tot zis maica-mea, o tot ţinea că o să fie 4-0". Comunismul prinde la liceeni Nu aceeaşi a fost atmosfera la liceul "Gheorghe Lazar" din Capială. "Mă bucur că şi-au revenit şi ne-au dat un subiect potrivit. A fost foarte simplu, din punctul meu de vedere. Se specula că o să fie ceva despre comunism la istorie", a spus, la ieşirea de la examen, Cristina D., o elevă a Liceului "Gheorghe Lazăr".
La Istorie, examenul conţine trei subiecte, iar aici este esenţial ca elevii să înţeleagă foarte bine cerinţa. "De multe ori, bucurându-se de expresia generală a subiectului, elevii nu mai citesc cu atenţie cerinţele şi se apucă să rezolve", spune profesorul de istorie Eugen Orghidon. El crede că trei ore sunt mai mult decât suficiente pentru ca elevii să rezolve subiectele pe ciornă şi apoi să le transcrie pe foaia de examen, fără greşeli sau tăieturi. În felul acesta, spune profesorul, îşi vor da seama dacă au făcut exact ce le cerea subiectul. SUBIECTE, BAREME ŞI REZOLVĂRI
BAC 2012 - SUBIECTELE LA ISTORIE:
Click pentru a mări imaginea:
DESCARCĂ DE AICI BAREMUL LA ISTORIE
REZOLVĂRILE SUBIECTELOR LA ISTORIE
Profesorii de istorie Vasile Pascu, de la Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" din Bucureşti, şi Gheorghe Vîrban, de la Liceul "Mihai Viteazul" din Caracal au analizat subiectele pentru EVZ şi au explicat cum trebuiau rezolvate.
Cadrele didactice sunt de părere că subiectele au fost accesibile şi că nota 7 se poate obţine destul de uşor. Pentru a face o lucrare bună era suficient ca elevii să stăpânească cronologia faptelor istorice, să ştie să le încadreze în timp, să citească foarte bine cerinţele, întrucât multe date puteau fi preluate chiar din fragmentele citate, şi să formuleze puncte de vedere pertinente.
Subiectul I
Punctele 1-6 se puteau rezolva în mare parte pe baza fragmentelor citate.
La punctul 7, rezolvarea pornea de la identificarea perioadei. Aici era vorba de secolul 18, adică regimul fanariot. Trebuia menţionată Domnia şi faptul că Domnul era numit de Poartă.
Subiectul II
La acest subiect, elevii trebuiau să facă distincţia între "precizaţi", unde preluau citate din acele fragmente, şi "formulaţi", unde trebuiau să prezinte ei faptele istorice.
La punctele 1-2, datele trebuiau extrase din text.
La punctul 3, trebuia meţionat autorul proiectului, nu cumva să fi spus autorul fragmentului de text.
La punctul 6, era nevoie ca elevii să stăpânească bine anii şi să încadreze evenimentul în timp- a doua jumătate a secolului al XIX-lea reprezintă perioada cuprinsă între 1850-1900. Singura Constituţie care a fost adoptată în acest interval este cea din 1866.
În acest sens, se puteau aduce argumente: Constituţia din 1866 a pus bazele regimului democratic, întrucât a prevăzut separarea puterilor în stat sau Constituţia nu făcea referire la relaţiile de suveranitate ale Turciei asupra ţării noastre şi era la vremea aceea una dintre cele mai democratice din România.
Subiectul al III-lea
Eseul trebuie să aibă introducere clară, un cuprins consistent şi concluzii şi să cuprindă următoarele puncte:
1. regim totalitar postbelic : comunismul
2. practici politice din perioada stalinismului : naţionalizare, industrializare, colectivizare. Aveau de făcut distincţia dintre etapele comunismului-stalinismul a durat până în 1964, de la acea dată a urmat perioada naţional-comunistă.
3. Li s-a cerut să menţioneze un fapt istoric după 1964, care putea fi neimplicarea României în planul Moscovei de a împărţi Europa comunistă în state industrializate şi state cu economie preponderent agrară, planul Valev, Revoluţia Culturală din 1971 sau transformarea Partidului Muncitoresc în PCR, în 1965.
4. Li s-a mai cerut menţionarea a două acţiuni prin care România se implică în relaţiile internaţionale după 1950, iar aici sunt foarte multe lucruri care puteau fi scrise: aderarea României la ONU, Tratatul de la Varşovia, din 1955 , neparticiparea la înfrângerea Revoluţiei de la Praga şi condamnarea Revoluţiei Militare împotriva Cehoslovaciei, participarea la Conferinţa de la Helsinki, implicarea în normalizarea relaţiilor între lumea arabă şi Israel etc.
5. La ultimul punct, care implică formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice democratice, elevii puteau spune, de pildă, că "eu consider că revenirea la democraţie reprezintă un pas înainte al ţării spre democratizare şi spre normalizarea relaţiilor cu Europa"
Practicile democratice din România : Se putea porni chiar de la prăbuşirea comunismului, important de subliniat era şi Constituţia din 1991, dar şi primele alegeri libere din 1990.
Recomandările noastre
