După o campanie furibundă pentru a-și convinge aliații să-l alunge pe gigantul telecom chinez Huawei, președintele american Donald Trump poate începe să facă bilanțul eficienței sau inutilității eforturilor sale.
Țările din Europa de Est, care depind foarte mult de protecția militară americană via NATO, au adoptat cea mai dură linie împotriva Huawei.
Printre marile țări occidentale, tabloul este variat, Germania neadoptând până în prezent restricții stricte asupra Huawei. Unele țări sunt nehotărâte, în timp ce altele, precum Danemarca, au luat măsuri surprinzător de dure.
După un an de dezbateri privind riscurile 5G via Huawei, toate țările UE trebuie să spună Comisiei Europene, înainte de vară, cum intenționează să pună în aplicare noile măsuri de securitate.
Aceste măsuri vin după ce țările UE au adoptat, în ianuarie, o strategie comună pentru ca guvernele să limiteze dominația Huawei pe piață și a echipamentelor chineze. De atunci, mai multe țări au transformat această strategie în lege și autoritățile de securitate cibernetică trebuie să publice un raport de etapă, până la sfârșitul lunii iunie.
În următoarele luni, unele țări pot decide în continuare să-și consolideze sau să-și relaxeze abordarea, operatorii de telecomunicații jucând aici un rol cheie.
Directorii generali ai gigantilor precum Deutsche Telekom, Vodafone și Telefónica au cerut guvernelor la jumătatea lunii martie „să se asigure că costurile corespunzătoare sunt compensate de măsuri adecvate, inclusiv de măsuri fiscale”.
În spatele ușilor închise, oficialii telecomunicațiilor au mers mai departe, amenințând să dea în judecată guvernele care impun costuri suplimentare.
Și în țări precum Germania și Polonia, autoritățile de securitate au avertizat că operatorii caută să semneze acorduri 5G în conformitate cu normele mai slabe existente privind utilizarea de fabricanți de echipamente chineze, înainte de intrarea în vigoare de restricții mai severe, scrie Politico.
La începutul dezbaterii 5G/Huawei, Washington a obținut sprijinul României, Poloniei, Estoniei, Letoniei și Republicii Cehe, toate aceste țări semnând declarații comune sau memorandumuri cu guvernul american cu privire la securitatea 5G.
Acestea sunt angajamente politice care nu sunt obligatorii, care, dacă sunt puse în aplicare, ar reduce accesul pe piață pentru furnizorii supuși ingerințelor străine, care nu au structuri de proprietate corporatistă transparente și care violează normele etice etice internaționale și protecția proprietății intelectuale.
Deși declarațiile transmit un semnal clar, acestea au o valoare redusă dacă nu sunt susținute de o lege care impune companiilor de telecomunicații să respecte condițiile lor.
În Polonia, guvernul a accelerat în ultimele săptămâni legislația în materie de securitate 5G pentru a se asigura că următoarea licitație pentru spectru include reguli mai stricte cu privire la furnizorii cu risc ridicat, care prevalează asupra autorității de reglementare a telecomunicațiilor.
Varșovia a declarat, în februarie, că Polonia va limita furnizorii de telecomunicații 5G „cu risc ridicat”, într-un mod care va trece peste controalele de securitate propuse de UE.
În Estonia, Parlamentul a adoptat amendamente ale legii sale privind comunicațiile electronice, care ar obliga operatorii să se coordoneze cu autoritatea de comunicații a țării cu privire la desfășurarea rețelei 5G.
Aceasta înseamnă contribuția serviciilor de securitate și informații din țară, deschizând ușile către măsuri mai restrictive împotriva furnizorilor cu risc ridicat.
Republica Cehă s-a dovedit a fi un apărător ferm al abordării americane pe scena europeană, ancorand „principiile de la Praga” care au construit un consens occidental în jurul furnizorilor chinezi.
Dacă o capitală este greu de convins, aceasta este Berlin.
Guvernul german a fost unul dintre primii curtați de diplomați americani în această privință - și a respins rapid argumentele lor.
Scepticismul în legătură cu afirmațiile de la Washington împotriva Huawei a alimentat prudența Berlinului, la fel ca iritarea guvernului cu privire la practicile de supraveghere a SUA și a piratării telefonului cancelarului german Angela Merkel, cu ani în urmă.
În plus, principalii operatori germani Deutsche Telekom și Vodafone au rețele de telecomunicații 4G existente care se bazează pe Huawei pentru mai mult de jumătate din compoziția lor totală. De asemenea, guvernul german se teme că interzicerea Huawei îi va deteriora grav relațiile cu China, principalul său partener comercial.
Cu toate acestea, dezbaterea este în curs în Germania. După luni de lobby din partea Parlamentului și a celui mai mic partener de coaliție al lui Merkel, ministerul de Interne a propus la începutul acestei luni un proiect de lege care ar crește cerințele de securitate pentru furnizorii 5G, inclusiv acordarea acestui minister de noi competențe pentru a bloca furnizorii nesiguri de pe piață.
Cu toate acestea, nu este clar modul în care guvernul intenționează să evalueze fiabilitatea furnizorilor. Aliații lui Merkel din guvern sunt încă sceptici cu privire la orice restricție strictă privind utilizarea echipamentelor chineze.
În ceea ce privește Franța, ea a căutat să joace un rol de lider în securitatea 5G în Europa, ca parte a eforturilor de a se poziționa în primul plan al afacerilor internaționale.
Țara dispunea deja de controale de securitate națională asupra politicilor de securitate cibernetică ale operatorilor și asupra folosirii furnizorilor în părțile cheie ale rețelelor sale.
Anul trecut, Franța adăugat prevederi la legile sale naționale cu privire la telecomunicații, care permit biroulului prim-ministrului, prin intermediul agenției de cibersecuritate, să blocheze utilizarea operatorilor de echipamente de rețea „RAN” precum și stațiile de bază și antenele, dacă ar compromite securitatea națională.
Modelul francez - care evită numirea furnizorilor chinezi - este cel al supravegherii severe și al intervenției guvernului în procesul de desfășurare a 5G.
Mai multe țări europene se remarcă prin importanța lor strategică - atât pentru Huawei, cât și pentru guvernul Statelor Unite.
Italia, a treia economie din UE, și-a extins „regula de aur”, un instrument de apărare comercială care permite guvernului să blocheze contractele între operatori și furnizori de echipamente, la începutul anului trecut.
La sfârșitul anului trecut, Italia a adoptat o legislație „perimetrală” în domeniul cybersecurității care va impune noi cerințe telecomunicațiilor și serviciilor IT utilizate în sectoarele „strategice”. Guvernul este pe cale să finalizeze o listă de companii, sectoare și organizații guvernamentale care ar intra sub un regim mai strict.
În Belgia - o altă țară strategică, pentru că găzduiește sediul NATO și sediile principalelor instituții ale UE - serviciile de informații au sfătuit guvernul să limiteze utilizarea „furnizorilor lipsiți de încredere”. Guvernul olandez, considerat în mod tradițional apropiat de Statele Unite din punct de vedere al securității cibernetice și al informațiilor, a adoptat noi dispoziții, în decembrie, care i-au permis interzicerea furnizorilor de pe piață în cazul suspiciunii de sabotaj.
Multe guverne se consultă în continuare cu companiile de telecomunicații, serviciile de informații și agențiile de reglementare pentru a propune modificări legale care ar scoate din joc furnizorii cu risc ridicat. Este cazul la Madrid, Lisabona, Luxemburg, Stockholm, Viena, Helsinki și altor capitale.
Între timp, gigantul spaniol al telecomunicațiilor, Telefónica a declarat că va reduce cantitatea de kituri Huawei în noile rețele (dar va cumpăra în continuare de la furnizorul chinez), în timp ce Orange a spus că va folosi ZTE, Huawei și Ericsson în Spania.
În Suedia, sediul principalului concurent al Huawei, Ericsson, și în Finlanda, unde își are sediul challenger-ul european Nokia, guvernele decid în continuare modul de înăsprire a reglementărilor de securitate pe piața telecomunicațiilor.
În Danemarca, guvernul pregătește o legislație care va defini întreaga rețea 5G ca infrastructură esențială, a declarat premierul Mette Frederiksen, luna aceasta. Aceasta ar supune componentele de bază, neesențiale și alte componente ale rețelelor la cerințe stricte de securitate. Abordarea Copenhagăi va remodela piața telecomunicațiilor, însă guvernul nu a solicitat încă furnizori specifici.
Această decizsie a intervenit după o furtună diplomatică între China și Danemarca asupra rolului Huawei. Ambasadorul chinez în Danemarca, în decembrie, a declarat că acordul comercial dintre Insulele Feroe (o parte autonomă a Danemarcei) și China ar putea fi abandonat dacă Huawei nu va fi în măsură să obțină contracte pentru implementarea 5G pe insulă.
În Marea Britanie, primul ministru Boris Johnson a anunțat, la sfârșitul lunii ianuarie, că guvernul va permite Huawei să vândă echipamente pentru rețelele 5G, dar îi va limita accesul la părțile periferice și non-sensibile ale rețelei.
De asemenea, a impus un plafon de 35% a cotei de piață a Huawei - un tip de măsură pe care până în prezent, niciun guvern european nu a copiat-o.
În special, relațiile Marii Britanii cu Statele Unite modelează politica sa de securitate cu privire la 5G, Washingtonul cerând Regatului să rămână cât mai departe de China.