După o campanie furibundă pentru a-și convinge aliații să-l alunge pe gigantul telecom chinez Huawei, președintele american Donald Trump poate începe să facă bilanțul eficienței sau inutilității eforturilor sale.
Țările din Europa de Est, care depind foarte mult de protecția militară americană via NATO, au adoptat cea mai dură linie împotriva Huawei.
Printre marile țări occidentale, tabloul este variat, Germania neadoptând până în prezent restricții stricte asupra Huawei. Unele țări sunt nehotărâte, în timp ce altele, precum Danemarca, au luat măsuri surprinzător de dure.
După un an de dezbateri privind riscurile 5G via Huawei, toate țările UE trebuie să spună Comisiei Europene, înainte de vară, cum intenționează să pună în aplicare noile măsuri de securitate.
Aceste măsuri vin după ce țările UE au adoptat, în ianuarie, o strategie comună pentru ca guvernele să limiteze dominația Huawei pe piață și a echipamentelor chineze. De atunci, mai multe țări au transformat această strategie în lege și autoritățile de securitate cibernetică trebuie să publice un raport de etapă, până la sfârșitul lunii iunie.
În următoarele luni, unele țări pot decide în continuare să-și consolideze sau să-și relaxeze abordarea, operatorii de telecomunicații jucând aici un rol cheie.
Directorii generali ai gigantilor precum Deutsche Telekom, Vodafone și Telefónica au cerut guvernelor la jumătatea lunii martie „să se asigure că costurile corespunzătoare sunt compensate de măsuri adecvate, inclusiv de măsuri fiscale”.
În spatele ușilor închise, oficialii telecomunicațiilor au mers mai departe, amenințând să dea în judecată guvernele care impun costuri suplimentare.
Și în țări precum Germania și Polonia, autoritățile de securitate au avertizat că operatorii caută să semneze acorduri 5G în conformitate cu normele mai slabe existente privind utilizarea de fabricanți de echipamente chineze, înainte de intrarea în vigoare de restricții mai severe, scrie Politico.
La începutul dezbaterii 5G/Huawei, Washington a obținut sprijinul României, Poloniei, Estoniei, Letoniei și Republicii Cehe, toate aceste țări semnând declarații comune sau memorandumuri cu guvernul american cu privire la securitatea 5G.
Acestea sunt angajamente politice care nu sunt obligatorii, care, dacă sunt puse în aplicare, ar reduce accesul pe piață pentru furnizorii supuși ingerințelor străine, care nu au structuri de proprietate corporatistă transparente și care violează normele etice etice internaționale și protecția proprietății intelectuale.
Deși declarațiile transmit un semnal clar, acestea au o valoare redusă dacă nu sunt susținute de o lege care impune companiilor de telecomunicații să respecte condițiile lor.