Rusia a confirmat că vor purta discuții cu Statele Unite în această lună cu privire la extinderea unui tratat de dezarmare nucleară majoră, dar a avertizat că insistența americană de a include China ar putea anula toate eforturile.
Statele Unite ale Americii şi Rusia vor purta negocieri cu privire la controlul armelor pe data de 22 iunie, la Viena, cu câteva luni înainte de expirarea Tratatului privind armele strategice nucleare (START)
Aşadar, ministrul adjunct de Externe, Serghei Ryabkov, se va întâlni la Viena pe 22 iunie cu trimisul american Marshall Billingslea, pentru a începe negocierile cu privire la noul START, care expiră în februarie.
Ultimul tratat important între SUA şi Rusia privind controlul armamentului, noul tratat START, va expira în 2021
Tratatul, semnat de predecesorul preşedintelui american Donald Trump, Barack Obama, în 2010, limitează la 1.550 numărul de focoase nucleare operaţionale (încărcate pe rachete, pe submarine şi bombardiere) şi la 800 numărul de lansatoare de rachete nucleare
Președintele Donald Trump a încheiat o serie de acorduri internaționale, dar și-a exprimat un interes general în păstrarea noului START, care a obligat Statele Unite și Rusia să reducă la jumătate stocurile de lansatoare de rachete nucleare strategice.
SUA au declarat anterior că la aceste negocieri ar trebui să participe şi China
Potrivit rapoartelor, capacitatea nucleară şi de rachete ale Beijingului se extinde rapid. Iar Riabkov a spus că Moscova nu ştie deocamdată dacă o delegaţie a Chinei va participa la negocierile de la Viena.
"Răspunsul meu la întrebarea dacă noi credem sau nu că ar fi posibil să aducem China la masă, ar fi unul foarte simplu", a declarat Ryabkov pentru Consiliul Relațiilor Externe prin videoconferință de la Moscova: "Depinde de SUA dacă va fi şi o participare chineză", a spus el.
Ryabkov a indicat că Rusia nu s-a opus invitației SUA în China - un aliat internațional al Moscovei, în ciuda unei relații istorice complicate -, dar a spus că Beijingul trebuie să fie de acord.
Ryabkov a subliniat faptul că şi aliații SUA cum ar fi Marea Britanie și Franța, de asemenea cu puteri nucleare dar cu arsenale mult mai mici, ar trebui să se alăture discuțiilor.
SUA se preocupă de China
Ryabkov a calificat disponibilitatea SUA de a începe negocierile drept „o veste bună”, dar a spus: „Mingea este în partea americană”.
„Trebuie să auzim cu voce tare și clar ce dorește această administrație, cum crede că ar fi posibil să facem ceva pozitiv și nu doar să demontăm un tratat sau un aranjament de control al armelor”.
„Trump nu este interesat de acorduri doar de dragul acordurilor”
Declaraţia îi aparţine lui Marshall Billingslea. Mai mult, el a acuzat China că a ridicat un „Mare Zid al Secretului” în ceea ce privește armele sale nucleare și a acuzat Beijingul că arsenalul său este în creștere „pentru a intimida Statele Unite și prietenii și aliații noștri”. "Acesta este un comportament iresponsabil şi periculos. Dacă China încearcă să fie o mare putere - și știm că are acea imagine de sine - trebuie să se comporte ca atare", a spus el.
Serviciile de informații americane au prognozat că statul chinez se află în faza dublării dimensiunii arsenalului său nuclear, tulburând administrația Trump, care consideră Beijingul un rival global.
Statele Unite și Rusia au avut fiecare peste 6.000 de focoase nucleare în 2019, în timp ce China a avut 290. Informaţia o dă Asociația de control a armelor din Washington. Iar Franța avea 300, Marea Britanie avea 200, India, Pakistan, Israel și Coreea de Nord menținând arsenale mai mici.
Noul START expiră la două săptămâni după ce Trump va părăsi funcția dacă pierde alegerile din noiembrie
Rusia , precum și unii democrați americani și-au propus pur și simplu extinderea temporară a noului START, exprimând scepticismul cu privire la sigilarea unui nou tratat până în februarie.
Trump a căutat o relație mai caldă cu președintele Vladimir Putin, dar nu uită să afirme: „America în primul rând” în ceea ce privește afacerile externe. De asemenea, Trump a respins un acord multinațional de denuclearizare cu Iranul și a scos Statele Unite din acordul climatic de la Paris.
Statele care deţin arme nucleare au cheltuit în 2019 suma record de 73 miliarde de dolari pentru arsenalele lor atomice, cu aproape zece procente mai mult decât în anul precedent, conform raportului prezentat la Geneva, la începutul lunii mai, de organizaţie non-guvernamentală Campania Internaţională pentru Interzicerea Armelor Nucleare (ICAN), grup de organizaţii laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2017, informează themoscowtimes.