Social
Studiul care pune întreaga lume pe jar. Cum s-a transmis, de fapt, coronavirusul. Ipoteza cea mai solidă, desființată
Sursa: arhiva EVZ Oamenii de știință din Australia pun pe jar întreaga lume. Aceștia au formulat o ipoteză explozivă cu privire la originea SARS-CoV-2.
În urma unui studiu efectuat de oamenii de știință din Australia, lumea medicală este zguduită din temelii. Datele obținute de aceștia au ridicat semne serioase de întrebare cu privire la originea coronavirusului. Potrivit cercetătorilor, ipoteza conform căreia virusul a fost un accident de laborator este destul de plauzibilă.
După ce a fost respins de către mai multe publicații prestigioase, studiul cercetătorilor australieni coordonat de Nikolai Petrovky, endocrinolog la Universitatea Flinders din Adelaide, a fost publicat luna trecută în Nature Scientific Reports, scrie Adevărul.
Cercetarea s-a bazat pe modelări ale afinităţii receptorilor ACE2 faţă de proteina spike a virusului SARS-CoV-2 la diverse specii, inclusiv la om şi implicaţiile acestui fapt cu privire la originea virusului. Oamenii de știință au depus eforturi colosale pentru a realiza modelări computerizate ale virusului cu scopul de a identifica animalul-sursă a coronavirusului transmis ulterior la om. După cum se știe deja, cercetătorii din lumea întreagă sunt de acord cu ipoteza potrivit căreia virusul s-a transmis de la un animal la om, mai exact de la un animal vândut în piața de pește din Wham.
Ne puteți urmări și pe Google News
În studiul lor, cercetătorii australieni au modelat cât de strâns aderă proteina spike de la suprafaţa virusului SARS-CoV-2 la receptorul ACE2 din membranele celulare umane şi animale, comparând nivelul de afinitate existent la mai multe animale: maimuţe, şerpi, şoareci, nurci, bursuci, pangolini - pentru a identifica specia de la care a fost transmis virusul.
Echipa a exclus aproape total ipoteza unui salt direct de la lilieci la oameni, întrucât varianta de virus care a început să circule în China la sfârşitul anului 2019 are afinitate scăzută faţă de receptorul ACE2 prezent la lilieci.
Transmiterea virusului de la liliac la om, demontată
Acest fapt menținea în picioare posibilitatea ca virusul să fi trecut de la lilieci la alte animale şi apoi la om, dar niciunul din candidaţi analizaţi nu părea să se potrivească acestui rol.
„În măsura în care animalul care a intermediat schimbul de la liliac la om nu poate fi descoperit, explicaţia cu privire la zoonoză îşi pierde din probabilitate”, a explicat David Winkler, biolog molecular la Institutul La Trobe pentru Ştiinţă Moleculară, coautor al studiului.
Un reprezentat al OMS a comentat că numărul mare de animale vândute în aceste pieţe creşte probabilitatea unei transmiteri de la unul din ele. „Articolul e o confirmare a faptului că în piaţă se comercializa o multitudine de animale vii - bursuci, nevăstuici, nurci etc. Multe dintre ele ar fi putut avea rolul unei specii intermediare”, a transmis Tarik Jašarević, purtător de cuvânt la OMS.
Oamenii de știință australieni au mers și mai deprate, susținând că există mai multe indicii potrivit cărora virusul nu ar fi avut nevoie de un animal-gazdă pentru a fi transmis la om. Asta ănseamnă că „virusul ar fi putut apărea dintr-un incident de recombinare care s-a produs într-un laborator ce se ocupa de coronavirusuri”, au scris autorii studiului.
„Practic, ne-am aştepta ca un virus derivat din natură să fie mai puţin potrivit să se ataşeze la receptorul ACE2 uman aşa cum este virusul SARS-CoV-2. Sau, dacă e din natură, ar trebui să fim capabili să găsim un virus intermediar care să infecteze deopotrivă pangolinii/liliecii şi oamenii”, spune Jayanta Bhattacharya, profesor de medicină la Universitatea Stanford
Recomandările noastre
