Mircea Crisbăşanu, specializat în cicloturism: "Străinii se dau în vânt după căruţele trase de cai, oamenii care cosesc fânul pe câmp, mesele tradiţionale delicioase"

După ce şi-a finalizat studiile la masteratul în ştiinţă la Delf University of Technology din Olanda, Mircea Crisbăşanu s-a întors în România pentru se implica în proiectul său de cicloturism. Despre cum arată satul românesc prin ochii străinilor şi cât de frumoasă este sălbăticia meleagurilor mioritice, ne-a vorbit într-un nou interviu realizat de echipa Voci pentru România.

De ce Art in Bucharest şi ce ţi-ai propus prin acest proiect? Art In Bucharest desfăşoară în mod constant activităţi de promovare a mediului artistic din spaţiul urban. Echipa organizează în fiecare săptămână tururi ale atelierelor artiştilor, fie că aceştia sunt pictori, ceramişti, sculptori, ţesători, muzicieni, actori sau meşteşugari. Obiectivul primordial este de a promova oamenii de valoare şi de a facilita întâlnirea dintre iubitorul de artă şi creatorul de artă. Într-o bună măsură, ţelul a fost atins, însă cu siguranţă tururile vor continua şi vor creşte în   diversitate, în curând şi în afara Bucureştiului. La tururi participă cetăţeni români dar şi expaţi sau turişti străini aflaţi în vizită în România. Aceştia discută cu artiştii, participă la ateliere de creaţie şi dezbat diverse subiecte precum istoria artei, abordate pe înţelesul tuturor. Se creează astfel o imagine pozitivă a României în rândul europenilor, dar şi un puternic sentiment de mândrie şi apartenenţă al bucureştenilor faţă de oraşul în care locuiesc. Prin implicarea în ateliere (spre exemplu modelare cu lut, sau pictură pe pânză) participanţii dobândesc diverse abilităţi de exprimare personală şi comunicare a trăirilor. Ei învaţă să descopere potenţialul propriu şi să-l folosească pentru o dezvoltare armonioasă.

Eşti general manager la Cycling Romania. Publicul-ţintă îl reprezintă străinii, însă noi am avea curiozitatea să aflăm cât de deschişi sunt românii la ideea de a călători pe bicicletă. Cycling Romania organizează tururi cu bicicleta pe cele mai pitoreşti trasee din România. Obiectivele acestui proiect sunt promovarea României ca destinaţie pentru cicloturism la nivel mondial şi încurajarea românilor pentru a practica tot mai des această formă de eco-turism. Până în prezent am avut un număr aproximativ egal de participanţi români şi străini. Din rândul românilor au fost destui începători, care s-au comportat exemplar şi au parcurs distanţe chiar de 4.0¬45 km într-o zi. În momentul în care ştii să te porţi cu ei, în sensul în care ai grijă ca tura să li se potrivească şi să nu fie suprasolicitaţi, aproape sigur ei vor mai dori să repete experienţa. Am pregătit până acum patru ture ample, de 5-6 zile: în Dealu Mare, în nordul Buzăului, în zona Sighişoarei şi în nordul Dobrogei. În acelaşi timp fac şi ture de o zi-două, pentru cei care nu au mai mult timp la dispoziţie. Cei mai mulţi dintre românii care au participat la tururile Cycling Romania au ales excursii de una sau două zile. Cine sunt cei care participă la tururile pe bicicletă şi care este feedback-ul pe care îl primeşti de la ei? Am avut plăcerea să cunosc printre participanţi mulţi oameni diferiţi, toţi însă extrem de interesaţi de a descoperi zonele rurale din Romînia. Am avut o familie de francezi (părinţii şi trei copii) foarte bine antrenaţi, un galez antrenor de rugby care a ţinut să vadă Transilvania chiar dacă a fost singurul înscris la momentul respectiv, un cuplu de tineri americani care au venit pentru a face fotografii profesioniste în timpul turului, persoane de la Ambasada Americană din Bucureşti, şi multe alte grupuri mixte (englezi şi ecuadorieni, români, britanici şi germani, etc.) care au întreţinut o atmosferă foarte plăcută. Am avut peste 100 de participanţi români şi străini şi, absolut toţi, fără excepţie, s-au arătat încântaţi de experienţele trăite pe bicicletă în România. O parte din impresiile lor pot fi găsite la următorul link. Cum văd străinii România de pe bicicletă? Este interesant de urmărit felul în care ateptările străinilor le sunt mai mereu depăşite de ceea ce întâlnesc în timpul călătoriilor cu bicicleta. Majoritatea dintre ei nu au multe informaţii despre România, însă sunt deschişi către noi experienţe. Turiştii străini apreciază mult această formă de "slow tourism" prin care au parte de un ritm relaxat de deplasare (20-50 km pe zi) şi se bucură de multe opriri şi vizite, de la monumente istorice la gospodării ţărăneşti. Ei sunt adesea încântaţi să cunoască satul românesc aşa cum este el, departe de a fi perfect, dar de multe ori autentic prin comunitatea ce îi dă viaţă. Spre exemplu, străinii se dau în vânt după căruţele trase de cai, oamenii care cosesc fânul pe câmp, mesele tradiţionale delicioase luate la localnici în curte, întâlnirile şi discuţiile cu diverşi localnici, care mai de care mai primitori şi prietenoşi. Peisajele din România sunt printre preferatele lor pentru că sunt variate şi oferă multe surprize plăcute, precum descoperirea unui traseu izolat prin pădure, apariţia unei căprioare alergând iute prin crângurile transilvănene, platouri întinse cu stejari seculari vechi de peste 500 de ani, pajişti înflorite în Buzău, sau păduri de tei înmiresmat în Dobrogea. Foarte interesantă a fost vizita unui "turist" special. Anul trecut un jurnalist de la ziarul britanic The Guardian m-a însoţit într-o tură nemaipomenită în nordul Buzăului sălbatic. Cu toate că a călătorit peste tot pe Glob, ştii ce i-a plăcut lui cel mai mult? Faptul că am dormit într-o căpiţă de fân timp de două nopţi şi momentul în care am găsit, într-una din zile, o urmă proaspătă de urs, prin pădure. Kevin a ajuns la concluzia că lucrurile simple sunt frumoase, aşa scrie şi el despre tura alături de Cycling Romania într-un articol aparut în The Guardian.

Pentru cei mai puţin familiarizaţi, ce înseamnă turism cultural? Turismul cultural, aşa cum îl înţeleg eu, se referă la călătoriile făcute în diverse regiuni, cu scopul de a descoperi cele mai interesante aspecte din cultura unei comunităţi. Asta presupune, în special în zonele rurale, vizitarea de diverse obiective turistice (mănăstiri, crame viticole, muzee), interacţiunea cu localnicii, vizite la case şi gospodării din comunitate, servirea meselor la localnici sau chiar cazarea în casele de oaspeţi ale acestora. Cred că accesul la cultura unei regiuni se face mai uşor atunci când petreci timp alături de oamenii locului respectiv. Când mă gândesc la turism cultural fac imediat asocierea şi cu eco-turism, care presupune o formă de turism ce ţine cont de respectul faţă de natură şi care susţine conservarea valorilor cultural-tradiţionale. Turismul cultural pare în acest moment un domeniu exotic pentru români. Cum crezi că vor evolua lucrurile pe viitor? Lucrurile încep să se mişte în direcţia bună în ceea ce priveşte evoluţia turismului în România. Turismul cultural şi eco-turismul fac paşi mici, dar siguri către dezvoltare. Există destule monumente aflate în curs de restaurare în prezent, trasee tematice care sunt promovate (inclusiv trasee speciale pentru bicicletă în zone rurale), încep să apară şi online informaţii extrem de utile despre ce poţi vizita şi cum poţi ajunge la felurite obiective turistice din România. Va fi important să se menţină un bun echilibru între ce şi cât se promovează şi cum se menţin valorile culturale existente în anumite regiuni deosebit de interesante. Spre exemplu, satele izolate de munte au un valoros potenţial turistic pentru că sunt bine păstrate, precum acum 50 de ani. Totuşi, odată cu eventuala apariţie a unui număr important de turişti şi, implicit, generarea de profit pentru localnici, există pericolul ca această autenticitate să se piardă.

Diana, învinsă de Șoșoacă. Culisele unei decizii care a bulversat alegerile prezidențiale

Angajatul esențial la orice bloc. Costă ceva, dar amenzile sunt mai mari

Vorbind din prisma experienţei personale, care ar fi primele lucruri care crezi că ar trebui schimbate în România? Cred că România ar fi bine să se promoveze la toate târgurile internaţionale de turism drept păstrătoare a vieţii rurale. Cel mai important produs turistic promovat al României ar putea fi însuşi satul românesc. Noi încă mai avem sate frumoase, foarte variate de la o regiune la alta. Dobrogea, zona Vrancei, Ţara Moţilor, Podişul Târnavelor, nordul Buzăului, Banatul montan, lunca Dunării, toate sunt unice şi foarte puţin cunoscute. Asta ne diferenţiază de cele mai multe alte destinaţii turistice europene şi acest potenţial este mult prea puţin valorificat. Mi-aş mai dori să văd o infrastructură creată pentru folosirea bicicletei în România, drumuri semnalizate pentru bicicletă, informaţii online şi in situ despre trasee şi locuri de vizitat, facilităţi mai bune pentru transportul bicicletelor în ţară, de exemplu, toate trenurile să aibă în dotare minim un vagon cu spaţiu amenajat pentru biciclete.

În ce măsura poţi să contribui la aceste schimbări, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung? Consider că, alături de alţi români, deja pun umărul la crearea unei imagini pozitive a României în Europa şi în întreaga lume. Prin acest proiect, dar şi prin altele vreau să descopăr tot mai multe din frumuseţile României şi să le fac accesibile şi altora. De aceea ţintesc dezvoltarea Cycling Romania, nu doar prin organizarea de tururi cu bicicleta, dar şi prin amenajarea de drumuri pentru cicloturism şi construcţia unui portal de informaţii necesare pentru orice călător pe bicicletă în România.

Ce ai dori să le spui tinerilor din România considerând că este important de ştiut la început de drum?Timp de doi ani am urmat un program de Master în Construcţii în Olanda, iar în noiembrie 2010 am absolvit şi m-am întors în România pentru a face cicloturism. Am decis să nu rămân în străinătate şi să încep o afacere de nişă, pornind de la pasiunea pentru bicicletă şi de la aprecierea pentru ţara mea. Evident că mulţi au auzit asta, dar nu am de ce să ascund: contează să îţi placă job-ul pe care îl alegi. Am riscat, pentru că a fost ceva nou, nu ştiam dacă va funcţiona, nu aveam multe coordonate şi deţineam prea puţine răspunsuri. Dar ele vin pe parcurs, fac parte dintr-un proces natural al dezvoltării fiecăruia dintre noi. Am fost şi sunt mereu susţinut de soţia mea şi de cei apropiaţi, fapt pentru care sunt recunoscător. Odată ales acest drum, am avut şansa să cunosc oameni deosebiţi, care nu doar mi-au lărgit orizontul, ci mi-au şi demonstrat încă o dată că există o Românie pozitivă, pentru care merită să mă lupt. Asta e mare lucru! Autor: Cătălina Grigoraşi, Voci pentru România Proiectul Voci pentru România este lansat de GRASP (Global Romanian Society of Young Professionals). Scopul proiectului este de a aduce în atenţia publicului români care au excelat în varii domenii şi care pot reprezenta un reper concret pentru societatea română contemporană şi, mai ales, pentru tinerii români în orientarea lor spre o bună dezvoltare profesională. Pentru mai multe detalii accesaţi www.vocipentruromania.ro