FARMECE. Tudor P., inginer necăsătorit din Iaşi, s-a gândit să salveze o prinţesă de abanos din Senegal, care îi promitea o recompensă de 290.000 de dolari. Povestea e de un comic nebun.
Tudor P. are 32 de ani, este inginer la Iaşi, necăsătorit şi, în general, un tip blajin. Profilul perfect pentru a pica într-una dintre cele mai cunoscute ţepe din lume: "Scrisoarea nigeriană". Pare greu de crezut, dar încă mai sunt naivi care nu-şi pot reprima mistuitoarea ispită: "Şi dacă e adevărat?". În acest caz, Tudor P. s-a purtat lăsat pe valurile fanteziei, îndrăgostindu-se de frumoasa negresă pe care o vedea în pozele primite. Totul e strict autentic. Micuţa care îi zâmbea galeş A început în august 2010. Mailul pe care l-a primit părea lovitura secolului. O anume Viviene Utazi îi scria că este moştenitoarea unei averi de 2,9 milioane de dolari şi că îi va da 10% din aceşti bani dacă o ajută să evadeze dintr-o tabără de refugiaţi din Senegal. Aceasta e varianta senegaleză a ceea ce se cheamă generic "scrisoarea nigeriană". Inginerul din Iaşi a fost atras la început de suma promisă, pe care el n-ar fi câştigat-o într-o viaţă de muncă. Dar apoi, în lunile de corespondenţă pe mail, a început să viseze la micuţa senegaleză care îi zâmbea galeş din pozele trimise. Şi asta l-a făcut să meargă mai departe. Reţeta clasică: tatăl asasinat în pat Viviene se prezenta ca fiica doctorului Patrick Utazi, consilierul preşedintelui ţării (general Robert Guei) şi proprietarul companiei Cocoa Ltd. După reţeta clasică, tatăl bogat a fost asasinat în propria casă, împreună cu soţia sa. Fata de 23 de ani era singura supravieţuitoare a familiei şi a fugit într-o tabără din Dakar. Mai spunea că-i scrie pentru că nu are încredere în niciun om din ţară şi că se teme pentru viaţa ei şi că ajuns la el găsindu-l pe Facebook.
Baliverne într-o română stricată Mesajele venea în engleză sau într-o română stricată, cel mai probabil prin utilizarea "Google Translate". Fata îi cerea lui Tudor P. să-i trimită nişte bani ca să poată fugi din tabăra de refugiaţi şi să ajungă în Europa. I-a dat banca şi contul în care se aflau banii, telefonul unui consilier bancar din Anglia şi detalii despre preotul care protejează. "Am declaraţie târziu tatăl meu de cont şi certificat de deces pentru că atunci când era în viaţă el a depus o sumă de bani într-o bancă lider în Londra, care a folosit numele meu ca de o rudă, suma în cauză este (2,9 milioane de dolari SUA)", îndruga acolo Viviene Utazi.
Viviene îi scria: "Te iubesc" Tudor P. se afunda tot mai mult în plasa escrocilor. A trimis un mail de verificare la "Cooperative Bank", din Londra, instituţia menţionată de senegaleză. Bineînţeles, răspunsul a venit rapid: "Sunt Bryan Woods, ofiţerul de transfer al doamnei Utazi, şi confirm că în contul său există depusă suma de 2,9 mil usd". Ieşeanul începe să creadă tot mai mult şi, practic, se autosugestionează, cu gândul la frumoasa de abanos. Telenovela câştigă în dramatism. Viviene îi cere să ţină totul secret pentru că se teme pentru viaţa ei, altfel spus să nu sune la ambasada Senegalului pentru că astfel ţeapa ar fi fost dată în vileag. Iar Tudor a ascultat-o. "Darling, se va dori să păstraţi secretul, deoarece mi-e teamă de a pierde bani sau de viata mea te iubesc", îi şoptea dulce Viviene în mailurile trimise. Intră în scenă un nou personaj: preotul Steven Adams. Acesta îi trimitea zilnic câte un mesaj tânărului inginer, încercând să-l sensibilizeze şi să dea veridicitate poveştii. "Domnul să te binecuvânteze pentru tot ce faci pentru noi", se încheiau toate mailurile.
În sfârşit, i-au cerut 1.000 de dolari Lovitura care l-a muiat definitiv pe Tudor P., bărbat în toată firea, de 32 de ani, a fost certificatul de deces al tatălui lui Utazi, act pe care i l-a arătat fictivul personaj Steven Adams. Tudor cedează şi-i scrie preotului că s-a hotărât să participe la salvarea lui Viviene. Contactează prin e-mail firma de avocatură indicată de fată. Primeşte răspunsul: i se cerea o copie a cărţii de identitate, o poză şi numărul de mobil. În a doua fază i se transmite să vireze 1.000 de dolari. I se înşiră pe mail o sumedenie de acte necesare pentru ca fata să poată emigra din Senegal şi i se precizează taxa aferentă fiecărui document. În final, a primit o adresă, un cont bancar şi numele celui care va ridica banii: Koudou Michel Gbagbo. Tudor intră la bănuieli şi pare că începe să se trezească. Îl întreabă pe "preotul" virtual ce-s cu banii aceia. Primeşte un răspuns neconcludent şi, prin iunie 2011, după aproape un an de visare, inginerul ieşean îşi dă seama că e prins într-o mare farsă.
Faza a doua: ameninţările. Şi o ia de la capăt?
Abia acum dă o căutare pe net şi găseşte imediat "Escrocheria 419" sau "Escrocheria nigeriană", numită aşa după articolul 419 din Codul Penal Nigerian care sancţionează aceste activităţi criminale. "Sunt experţi în asta. Dacă omul este naiv e treaba lui. Cei deştepţi sună la ambasadă şi întreabă", a afirmat viceconsulul Senegalului la Bucureşti, Carmen Rădulescu.
Partea a doua a aventurii virtuale cu frumoasa senegaleză ia o turnură urâtă. Escrocii îl bombardau cu mailuri în care îi spuneau că au copie după buletinul lui şi îl vor căuta personal. "Te am în mânăr, pot să te caut oricând pe tine sau familia ta", era un mesaj. "După ce primesc cartea de identitate, încep să devină febrili şi nu te mai slăbesc", mărturiseşte acum Tudor P.
Deznodământul e ca în filmele americane care sugerează că ar putea exista o continuare. În urmă cu o lună, Viviene Utazi i-a trimis un mail în care îi spune că a ajuns cu bine în Anglia şi că vrea să ştie numărul lui de cont pentru a-i vira suma promisă. Adică fata e de cuvânt. Să nu înnebuneşti când vezi asta?
PRECIZARE: VIVIENE NU EXISTĂ
Cei înşelaţi nu anunţă Poliţia, de ruşine. Cam au dreptate
Tipul acesta de fraudă a apărut în anii ’50, corespondenţa fiind întreţinută pe atunci prin scrisori de hârtie, trimise în cutia poştală. Lucrurile au evoluat între timp, "Scrisoarea nigeriană" înseamnă acum un spamming agresiv cu milioane de mailuri trimise zilnic la adrese furate de pe Internet.
Se estimează că la 1.000 de persoane contactate se găsesc doi fraieri care intră în joc. Sumele extorcate variază între 20 şi 20.000 de dolari, conform unui studiu al FBI, care urmăreşte această infracţiune electronică la nivel global.
De obicei, cei înşelaţi nu anunţă Poliţia de ruşine. Aşa se explică de ce Tudor P. nu s-a lăsat fotografiat în acest articol. Mai trebuie precizat pentru eventualii creduli că în Dakar, capitala Senegalului, nu există nicio tabără de refugiaţi, iar Viviene Utazi (foto) nu există în realitate. E o fantasmă.
ÎN PLASĂ Este speculată lăcomia unora Conversaţiile prin "scrisoarea nigeriană" pot dura luni de zile, escrocii fiind extrem de persuasiv. Nu ţi se cer banii de la început, iar dacă ai apucat să trimiţi ceva ţi se cer alte şi alte sume pentru că între timp apar tot felul de evenimente neprevăzute (ca în filmele de aventuri). Păgubiţii continuă corespondenţa, chiar şi după ce sunt înşelaţi, pentru că se iluzionează că vor reuşi să recupereze ceva. Şi continuă să se afunde în hăul financiar. Înşelătoria speculează lăcomia anumitor oameni. "Nu trimiteți nici un ban... eu am luat plasă de 1000 de lire de la una Helen Angel Kada... anuntați interpolul..." Daniel Paladi, Mesaj postat pe site-ul ambasadei Senegalului la Bucureşti în data de 13.10.2011
CITIȚI ȘI:
- Gaddafi le trimite românilor, pe mail, 70 de milioane de dolari
Recomandările noastre
