A apărut prima aplicație care evaluează riscul de burnout. Cu această metodă îți poți măsura nivelul de epuizare profesională de acasă, anunță Federația „Solidaritatea Sanitară” care a lansat gratuit acest serviciu.

Dacă vă pasă de dumneavoastră atunci este recomandat să vă evaluați riscul de epuizare profesionala, este anunțul făcut de Federația “Solidaritatea Sanitară” din România.

Aplicația poate fi accesată atât din browser dar și de pe telefonul mobil. Odată accesat linkul, ai acces la testul de burnout pe care după ce îl vei completa, vei obține un scor dar și interpretarea lui.

Evaluează-ți Riscul de Epuizare Profesională

Fiecare persoană care completează chestionarul va primi pe loc (afișare) rezultatul obținut în baza instrumentului de evaluare. Pentru mai multe informații privind Evaluarea Riscului de Epuizare Profesională - Burnout Assessment Tool (BATEREP) vizitați pagina despre proiect.

Aplicația va fi dezvoltată în continuare prin introducerea unor noi funcții, acestea incluzând o estimare a cauzelor probabile pentru lucrătorii al căror punctaj indică existența riscului de epuizare profesională și un set de recomandări adaptate punctajului obținut, elaborate în baza informațiilor obținute.

Important! Aplicatia nu face diagnosticare, ci doar stabilește dacă există risc de epuizare profesională sau nu

Aplicația poate fi folosită de orice dorește să vadă cât de ridicat este nivelul lui de epuizare profesională. Este adevărat că principalul scop al aplicației a fost evaluarea riscului de epuizare profesională a profesioniștilor din sănătate, însă el poate fi utilizat și in alte domenii profesionale. Companiile pot solicita federației un portal. Astfel angajatorii ar putea crește productivitatea angajaților.

Potrivit bioclinica, sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale, este un fenomen tot mai frecvent întâlnit în lumea modernă. Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dată acest termen a fost menționat de psihologul Herbert Freudenberger in cartea sa: Burnout: The High Cost of High Achievement, scrisă în 1974.

Care sunt etapele prin care trece o persoană până ajunge la epuizare profesionale:

-nevoia puternică de afirmare,

-neglijarea nevoilor personale,

-apariția situațiilor conflictuale fie acasă fie la birou,

-negarea problemelor,

-izolarea de familie și de grupul social,

-schimbarea comportamentului,

-auto-devalorizarea,

-sentimentul de gol interior,

-stări depresive, colaps fizic și emoțional.

S-a constatat că mediul ostil nu reprezintă întotdeauna factorul care cauzează în mod direct burnout, ci trebuie să îi fie direct asociată şi inabilitatea individului de a face față unor noi condiții de la locul de muncă.

Nevrotismul, extraversiunea și conștiinciozitatea sunt trăsături de personalitate care oferă predictibilitate pentru cel puțin două dintre dimensiunile sindromului burnout.

Sindromul de burnout nu se asociază neapărat cu orele suplimentare de la locul de muncă, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfacția față de activitatea desfășurată zilnic și sentimentele de inutilitate resimțite.

Există trei tipuri de burnout:

-Burnout-ul individual este cauzat de vorbirea excesivă negativă de sine, nevroza și perfecționismul. Când îți plasezi standarde extrem de ridicate pentru tine sau crezi că nimic din ceea ce faci nu este suficient de bun.

-Burnout-ul interpersonal este cauzat de relații dificile cu ceilalți la serviciu sau acasă.

-Burnout-ul organizațional este cauzat de o organizare slabă, de cerințe extreme și de termene nerealiste, care te fac să simți că ratezi termenul și că locul tău de muncă este în pericol.