Stenogramele FRAUDEI: ÎN CE a constat implicarea învinuiţilor. Cât şi cum s-ar fi furat de fapt

Stenogramele FRAUDEI: ÎN CE a constat implicarea învinuiţilor. Cât şi cum s-ar fi furat de fapt

Potrivit referatului întocmit de DIICOT cu privire la frauda descoperită recent în sistemul bancar, prejudicul total ar fi de circa 4 milioane de euro, fiind vorba de credite acordate şi nerestituite.

"Restul din sumă, de aproximativ 18 milioane de euro, reprezintă tentative, unităţile bancare respingând cererile de creditare", se menţionează în raport.

Potrivit raportului, gruparea în cauză ar fi încercat şi obţinut credite atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice.

Unităţile bancare vizate de grupare aparţin unui număr considerabil de bănci din sistem, de unde s-a încercat obţinerea de credite, respectiv BCR, BRD, CEC, Unicredit - Ţiriac, OTP Bank, Intesa San Paolo, Banca Transilvania, Piraeus Bank, ING Bank, Eximbank, Emporiki, Banca Crapatica, Millennium Bank, Procredit şi Garanti Bank.

Ar fi fost contractate credite de la mai multe sucursale CEC Bank, BCR, BRD şi Unicredit Ţiriac.

Metodă

Conform DIICOT grupul infracţional al cărui lider era Mihai Stan urmărea "obţinerea de credite atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice. Tipurile de finanţări solicitate au fost extrem de variate, mergând de la simple linii de creditare pentru activităţi curente până la finanţări tip leasing şi finanţări pe proiecte de anvergură".

Raportul DIICOT menţionează că paşii urmaţi erau:

- liderii grupării înfiinţau sau preluau mai multe societăţi comerciale - aceste societăţi erau înfiinţate pe numele unor persoane apropiate liderilor grupării - pasul doi era cosmetizarea acestor societăţi comerciale, li se schimba sediul social după care li se majora capitalul social, care ajungea astfel la sume foarte mari - ulterior erau create situaţii financiare care să facă societăţile eligibile la unităţile bancare unde se prezentau. Date privind cifre de afaceri şi profituri uriaşe erau raportate la ANAF aşa încât să poată fi verificate de ofiţerii de credit - în cazul în care e vorba de credite pentru persoane fizice erau întocmite adeverinţe false de salariat - fiind vorba de sume foarte mari solicitate, se încerca să se pătrundă în structurile centrale unde ajungeau creditele pentru aprobare În ce ar fi constat implicarea lui Claudiu Cercel, director general adjunct BRD

Potrivit raportului, Mihai Stan ar fi fost prezentat lui Cladiu Cercel de către Dragoş Diaconescu. La solicitarea acestuia din urmă, directorul BRD s-ar fi interesat la una din sucursalele BRD, unde exista o anumită cerere de finanţare. Mihai Stan ar fi semnat contractul în calitate de garant, iar creditul ar fi foat acordat.

Potrivit unuia din învinuiţii în dosar suma de bani obţinută urma să fie împărţită între cei trei implicaţi. În raport se menţionează că este vorba de un credit de 4,2 milioane de lei, acordat unei societăţi comeciale controlate de Mihai Stan. Creditul este garantat de FNGCIMM, al cărui director este Aurel Şaramet, de asemenea învinuit în dosar. Spre deosebire de Claudiu Cercel, acesta nu a fost însă reţinut de procurori.

Ne puteți urmări și pe Google News